Traseul Piatra Şiclodului
Marcaj: punct galben, 7 km, 2-3 ore.
Prin strada Minei, de lăngă moara de sare sau din apropierea băii porneşte traseul, care după 1,5 km ajunge la minele vechi de sare, apoi, prin valea pârâului Harom urcă pe vârful cel mai înalt al Ţinutului Sării, Piatra Şiclodului (1028 m).
Traseul Cetatea Rab (Cetatea "Rapsonné")
Traseu: Praid - km 5. - Bodea - Cetatea Rab (952 m)
Potecă montană, 7 km, 2 ore.
Ieşim din Praid spre est, spre Pasul Bucin, urcăm valea Târnavei Mici până la piatra kilometrică nr. 5. Lăsăm maşina în parcarea amenajată şi urcăm pe drumul forestier care urcă prin poieni şi făneţe spre nord pănă când ajungem la formaţiunea stăncoasă Piatra Rab (905 m, 2,5 km de la şosea). Vârful din faţă (952 m), pe care era odată cetatea "Rapsonné" (Cetatea Rab), merită escaladat dinspre versantul sud-estic
Traseul Valea Creanga Mică
Traseu: Praid - DN 13B - Bucin (km 8.) - Valea Creanga Mică - Câmpia Bogdan - Cabana Bogdan(1297 m) - Culmea Luminată (1436 m) - Vf. Borzont (1436 m) - (aici întâlnim marcajul traseului de creastă - bandă albastră) - staţia Meteo - Pasul Bucin (1273 m)
Marcaj: punct albastru, 14 km, 4 ore, diferenţă de nivel 580 m.
Posibilităţi de cazare
Hotel Trans-Tur 76 locuri. Hotel de interes local, lângă Banca Comercială, tel: 240-346.
Birou turistic Trans-Tur 4174 Praid, str. Principală 211. tel/fax: 40-65-578-484, 240-211, 240-272)
Casa Telegdy (restaurant),
Restaurant Cristina, case de vacanţă lângă drumul care duce spre salina veche.
Praid Tourist Intercom SRL (tel: 240-327).
Înapoi la începutul paginii
Trasee turistice în zona Pasului Bucin
Craterul Seaca-Tătarca (traseu de creastă)
Traseu: Cabana Bucin (1287 m) - Frăsileasa (1640 m) - Tătarca (1777 m)
Marcaj: cruce albastră, 7 km, parcurs de 3-4 ore
Traseul urcă versantul sud-estic al craterului vulcanic Seaca-Tătarca. De aici avem o privelişte excelentă spre majoritatea munţilor din Carpaţii Orientali.
Vîrful Borzont - Masivul Şumuleu
Traseu: Cabana Bucin - Culmea Luminată (Verőfény sarka) - Vf. Fagul Mic - Pasul Putna - Vf. Piatra Ascuţită (1576 m).
Marcaj: linie albastră, 10 km, parcurs 5 ore
Înapoi la începutul paginii
Trasee turistice zona Corund
Traseul Cetatea Firtuşului şi dealul Firtuşului (1062 m)
Traseu: Fabrica de ceramică Corund - malul drept al pârâului Şugo - cătunul "Tóhely" - fâtâna Firtuşului - Cetatea Firtuşului - Vf. Firtuş
Marcaj: linie roşie, 8 km, diferenţă de nivel 480 m, 2 ore
Cel mai important punct al traseului este Cetatea Firtuşului.
Traseul circular Corund
Traseu: Corund - motelul "Árcsó" - Vf. Câmpul Lupului - pârâul "Pálpataka" - Cabana de vânătoare - Fântâna Brazilor - Pasul Calonda
Marcaj: punct galben, 22 km, 8 ore, diferenţă de nivel 520 m
Traseu Vârşag
Traseu: Corund - pârâul "Feketepatak" - Fântâna Brazilor - platoul "Veresmező" - valea Târnavei Mari.
Marcaj: cruce galbenă, 11 km, 4 ore, diferenţă de nivel 300 m
Trasee de pe Pasul Calonda
La sud de Corund DN 13A urcă valea pârâului Chebeled spre Pasul Calonda.
Traseu Sâncel
Traseu: Pasul Calonda - Sâncel - Dealu
Marcaj: linie galbenă, (sau pe drumul forestier), 8 km, 2 ore
Părăsind traseul DN 13A în Pasul Calonda traseul parcurge un drum lin prin fâneţe şi păşuni montane pânâ la satul Sâncel, trecând prin zona izvoarelor Nicăului.
Pasul Calonda - Păuleni
Părăsim traseul DN 13A în Pasul Calonda spre dreapta. Pe creastă, pe un traseu de 4 km ajungem în satul Păuleni, aflat la poalele Vf. Szilas(1009 m).
Pasul Calonda - Szilas - Vf. Firtuşu
Părăsind traseul DN 13A în Pasul Calonda pe versantul nordic al Vf. Szilas (1009 m) ajungem la Vf. Firtuşu (1062 m). (8 km, potecă nemarcată, 2-3 ore)
Dacă avem timp la dispoziţie, putem face un traseu de o zi - 21 km - care străbate marginea estică a Ţinutului Sării: Pasul Calonda - Sâncel - Fântăna Brazilor - Valea lui Pavel - Dealul Csere - Arcio, marcaj punct galben (5 ore).
Corund - Cabana "Árcsó" - Valea lui Pavel - Fântâna Brazilor - "Négyes elágazás" - Pasul Calonda
Marcaj: punct galben.
Timp necesar: 7 ore.
Lungimea traseului: 22 km.
Diferenţă de nivel: 520 m.
De la Cabana "Árcsó" trecem DN 13A spre nord-est, prin pădurea "Csere" ajungem la casele din cătunul Becaş şi apoi în Valea lui Pavel. De aici o luăm spre sud-est, trecem apa Corundului şi ajungem în cătunul Fântâna Brazilor şi la punctul de răscruce "négyes elágazás". De aici ne continuăm drumul pe păşunea "Fehér-Nyék", de unde, spre sud - sud-vest urcăm la Pasul Calonda şi ajungem înapoi pe traseul DN 13A.
Corund - "Négyes elágazás" - pârâul "Fekete-patak" - drumul nr. 25 Vărşag
Marcaj: cruce galbenă.
Timp necesar: 4 ore.
Lungimea traseului:12 km.
Diferenţă de nivel: 460 m
Pornim de la ultimele case din sud-vestul Corundului spre nord-est pe drumul spre "Fehér-Nyék" pe care urcăm la punctul de răscruce "Négyes elágazás", înainte de Fântâna Brazilor. De aici urcăm lângă pârâul "Fekete-patak" până la drumul nr. 25 Vărşag
Masivul Harghita - traseul de creastă
Traseul de creastă durează 5 zile (aprox. 90 km.), marcat peste tot cu linie albastră.
Prima zi
Ozunca Băi - Pilişca Mare - Poiana Mitaci - Muntele Cucului - Sântimbru-Băi
Marcaj: linie albastră.
Timp necesar: 12 ore (sens invers 11 ore).
Lungimea traseului: 31 km.
Diferenţă de nivel 980 m
Traseul porneşte din staţia CFR Bixad sau oraşul Baraolt. Ajungem pe traseul de creastă în dreptul Băilor Ozunca. După cabana vânătorilor de sub Vf. Pilişca Mare trecem prin Poiana Jahoroş şi urcăm prin păduri rare de conifere şi fag pe vârful rotund al muntelui Mitaci (1280 m). De pe turnul punctului de triangulaţie din vârf se deschide o frumoasă privelişte. De aici ajungem la Pasul Mitaci (1210 m) unde întâlnim traseul vechiului drum dintre Ciucul de Jos şi bazinul Baraoltului. În partea vestică a poienii este o mică casă de vânătoare care poate oferi adăpost la nevoie.
Prin păduri dese de conifere şi fag traseul urcă spre nord-vest spre Poiana Aladár şi popasul de sub Vf. Cucului (Kakukk-hegy 1558 m). Pe o potecă vânătorească se poate urca pe vârf (1/4 ore). Această parte a traseului are o durată de 1,5 - 2 ore. Din popas drumul se bifurcă, noi mergem mai departe spre vest, urmând traseul casa vântorească de pe muntele Cucului - fântâna Boda. Poteca marcată iese din pădure, pe păşunea din Sântimbru, marcajele se găsesc cam greu pe stâncile din păşune. Marcajul părăseşte linia de creastă spre nord-est, pentru a intra în vestita staţiune Sântimbru (1 ore). Dacă urmăm traseul ajungem la casa vânătorească din poiana Trei Fântâni, apoi la poiana Castanelor. Coborâm pe un versant abrupt în valea pârâului "Köves". De aici, prin drum forestier, după o jumătate de oră ajungem la Tinovul Luci la fântâna Şoimului şi la casa vânătorilor. Tinovul Luci, aflat într-un crater vulcanic este o rezervaţie naturală, una din punctele de interes deosebit al traseului. Cei care vin dinspre Sântimbru-Băi întălnesc din nou traseul de creastă pe marginea estică a mlaştinii. După 2 km traseul intersectează drumul pavat Sâncrăieni - Cormoş. Drumul urcă prin Sântimbru-Băi.
Ziua a doua
Sântimbru Băi - Tinovul Luci - Poiana Petra - Poiana Stânii - Pasul Tolvaioş - Cabana Brădeţ
Marcaj: linie albastră.
Timp necesar: 5 ore
Lungimea traseului: 14 km
După ce am înnoptat la Sântimbru-Băi, ajungem din nou pe traseul de creastă la marginea estică a Tinovului Luci de unde ne continuăm drumul spre nord-vest. După o oră de mers, ajungem, pe sub Dealul Fagului la cabana de vânătoare din Poiana Petra (Édesvíz-feje). După ce ne tragem sufletul, ne continuăm drumul în direcţia iniţială şi după altă jumătate de oră de mers ajungem la Poiana Stânii, unde traseul de creastă se intersectează cu traseul 7A, care coboară spre Miercurea-Ciuc. Traseul de creastă continuă spre vest, spre Poiana Lupu (1,5 km). De aici ne continuăm drumul spre nord-vest şi coborâm la capătul estic al poienii Coroş. Trecem la est de cabana vânătorilor, şi după jumătate de oră ajungem la Pasul Tolvaioş. De aici coborâm cca. 800 m până la Cabana Brădeţ.
Ziua a treia
Pasul Tolvaioş - Cabana Brădeţ - Vf. Vinului - Harghita Băi
Marcaj: linie albastră.
Timp necesar: 2 1/2 ore.
Lungimea traseului:6 km.
Diferenţă de nivel: 350 m.
Din Pasul Tolvaioş putem urca pe două trasee la Harghita-Băi. Primul este şoseaua asfaltată, care urcă din Pasul Tolvaioş prin valea pârâului Negru. Al doilea, marcată cu linie albastră porneşte de la cabană şi trece prin păşunea din spatele acestuia. După 15-20 minute începe - odată cu pădurea rară de brazi - urcuşul, care, după alte 15-20 minute ajunge la un drum forestier care urcă pe versantul sudic al Vf. Vinului.
După o oră de mers în pădure ajungem la marginea lacului de decantare a minei de caolină. După 20 de minute ajungem în intravilanul staţiunii. În mijlocul acestuia găsim Cabana Uz Bence (1350 m) unde înnoptăm.
Ziua a patra
Cabana Uz Bence Harghita Băi - Harghita Ciceului - Harghita Siculenilor (Colţul Teşit) - Poiana Racoş - Poiana Mare - Harghita Mădăraşi - Cabana Harghita Mădăraşi
Marcaj: linie albastră.
Timp necesar: 4 ore.
Lungimea traseului: 11 km.
Diferenţă de nivel: 510 m.
Partea cea mai dificilă a traseului, iarna este recomandat numai grupurilor pe schiuri cu experianţă.
Pornind de la cabană urcăm la staţia de releu TV de sub vârful Harghita Ciceului. După cam 560 m ajungem pe o potecă îngustă care urcă la casa vânătorească abandonată de pe Valea Urşilor. După cabană ne continuăm drumul pe versantul estic al Harghitei până la poteca care coboară spre Siculeni. De aici începe iarăşi urcuşul pe un drum lat spre Colţul Teşit (Harghita Siculenilor), după care ieşim pe o poiană mare. Trecem pe un teren mlăştinos, printr-o pădure rară până la punctul de întâlnire cu traseul nr. 5 marcat cu cruce albastră, traseu ce urcă de la Racu. La est de acest punct se vede un vârf împădurit, Vf. Harghita Racu (1756 m). În faţă vedem Poiana Mare (Mădăraşi), în spatele acestuia Vf. Harghita Mădăraşi. Peste aproximativ 20 de minute de mers ajungem la Cabana Harghita Mădăraşi.
În Craterul Vârghiş în perioada noiembrie-mai funcţionează un teleferic. În zonă există mai multe pârtii de schi, de toate nivelele. Vârful de 1801 m înălţime, cel mai înalt punct al masivului, se află la o distanţă de 1 oră de mers, traseu relativ uşor până la vârful marcat cu o movilă de pietre şi o cruce. Este un punct de belvedere deosebit, de unde, în condiţii atmosferice favorabile pot fi văzute Munţii Apuseni (Székelykő) şi Munţii Făgăraşului.
Ziua a cincea
Cabana Harghita Mădăraş - cabana Filio - şaua Fertău - Muntele Mic - Muntele Observator - Lacul Dracului - Belvedere Muntele Fagul Roşu - Pasul Şicas
Marcaj: linie albastră.
Timp necesar: 9 ore.
Lungimea traseului:25 km.
Diferenţă de nivel: 420 m.
Pornim de la cabană spre nord-vest pe drumul forestier care duce la cabana Filio sub Vf. Harghita Mădărasi. Pe poteci bine bătătorite ajungem la Poiana "Crucile de piatră". De aici ne continuăm drumul la punctul cel mai înalt al Craterului Mădăraşi (1427 m). Am parcurs deja cam 6 km în 2 1/2 ore. La nord este o poiană mică. Traseul trece prin marginea craterului în lungime de 3 km, după care ajungem la traseul 4A marcat de cruce albastră, care coboară la cabana vânătorilor Mădăraşi. De aici, prin Şaua Fertău, prin poiana Porcului, ajungem la Vf. Fertău (1589 m). De aici avem 3 km de mers până la Muntele Observator şi la poteca care coboară la Lacul Dracului (1 km). Coborâm în valea pârâului Lok, apoi urcăm din nou, la punctul de belvedere Muntele Fagul Roşu. După alte 1 1/2 km prin păduri de fag ajungem la Poiana Liban, apoi pe traseul DJ 138 în Pasul Liban, unde se termină traseul de creastă. Se poate înnopta în una din casele păstoreşti sau să coborâm pe şosea în localitatea Liban, aflat la aprox. 6 km.
Înapoi la începutul paginii
Trasee din Zetea
Zetea - Fedeliu (870 m) - casele din Fedeliu - drum forestier Brădeşti - DJ 13A - Satu Mare - Brădeşti
Marcaj: punct galben (neterminat)
Timp necesar: 7 ore.
Lungimea traseului:21 km.
Diferenţă de nivel: 470 m
Este un traseu circular, care poate fi parcurs şi pe timp de iarnă, pe schiuri.
Punctul de plecare este din Zetea, spre Vf. Fedeliu (870 m). Până la casele din Fedeliu traseul urmează drumul pavat cu piatră, marcat cu punct albastru. După ultima casă ne întoarcem spre dreapta, spre sud, traversăm pârâul Brădeşti şi de aici urmăm traseul drumului forestier Brădeşti, care, după 6 km ajunge la DN 13A. De aici mai avem de mers 3 km până la Brădeşti. De aici, prin Târnoviţa ne întoarcem la Zetea.
Zetea - Harghita Mădăraşi
Zetea - Vf. Fedeliu (870 m) - casele din Fedeliu - Cabana Harghita Mădăraşi
Marcaj: punct albastru.
Timp necesar: 8 ore.
Lungimea traseului:22 km.
Diferenţă de nivel: 1090 m
Traseu greu şi pe timp de vară, iarna este recomandată numai schiorilor tineri, cu experienţă.
Punctul de plecare este biserica din Zetea, de unde, trecând peste podul Târnavei Mari după o oră şi jumătate de mers spre nord-est ajungem la casele din Fedeliu, apoi, mergând tot spre stânga, la casele din Deşag. De aici, pe o potecă montană după o oră de mers spre est ajungem la traseul nr. 19 din Masivul Harghita, cu marcajul de cruce galbenă. Ne continuăm drumul pe acest traseu spre sud încă un km, până la izvorul "Fambéd" apoi o luăm spre est, în susul văii până la traseul de creastă (traseul nr. 21 - cruce albastră). De aici urmând traseul acestuia ajungem la cabana Harghita Mădăraşi.
Subcetate - Valea Ivo - Izvoare - Fântânele acoperite - drum pârâu Ivo - Şaua Fertău
Marcaj: linie galbenă.
Timp necesar: 6 ore.
Lungimea traseului: 17 km.
Diferenţă de nivel: 720 m
Plecare din Subcetate, de la fabrica de cherestea de pe marginea DJ 138 (Zsigmond-telep). Urcăm spre nord-est pe drumul forestier din valea Ivo, prin Izvoare până la Fântâna acoperită nr. 1., de unde o luăm la stânga, pe drumul forestier ce urcă sub Vf. Ivo (1076 m). De aici mai avem aprox. 3 km de mers pe drumul forestier, apoi pe o potecă bine bătătorită până când ajungem pe mica mlaştină din Şaua Fertău.
Valea Ivo - Fântâna acoperită nr.1 - drum forestier Filio - Cabana Harghita Mădăraş
Marcaj: cruce albastră.
Timp necesar: 3 ore.
Lungimea traseului:8 km.
Diferenţă de nivel: 640 m
Din Valea Ivo pornim spre Fântâna Acoperită nr. 1, apoi urcăm spre est pe drumul forestier Filio pe malul stâng al pârâului. Ultimele trei km reprezintă o urcare abruptă pe serpentine până la casa pădurarilor, de unde urcăm lin 800 m până la cabană.
Zetea - Dealu - Lupeni
Marcaj: punct galben.
Timp necesar: 3 ore.
Lungimea traseului:8,4 km.
Diferenţă de nivel: 20 m
Traseul este pe un drum pavat, accesibil tot anul, traseu recomandat şi începătorilor.
Înapoi la începutul paginii
Trasee din zona Odorheiul Secuiesc
Drumeţii, trasee turistice
Plimbare pe Vf. Gordon (953 m) fără marcaj, 8 km, 3 ore. Plimbare spre Satu Mic (lângă Vf. "Csere", prin Pasul Morii, fără marcaj, 10 km, 3 ore). Plimbare la izvoarele Nicăului (1009 m) şi la poiana de narcise de la Dealu (fără marcaj, 12 km, 5 ore).
Traseu la Vf. Szilas (994 m, respectiv 1009 m) şi Vf. Firtuşu (1062 m). Traseu: Păuleni - drumul vechi - Szilas - Vf. Firtuşu - Dealul Cetăţii. Fără marcaj, traseu de creastă.
Lungimea traseului: 1 ore.
Traseu Pasul Calonda (845 m) şi Sâncel.
Traseu: Păuleni - Szilas - Pasul Calonda (845 m) - Sâncel. Fără marcaj, traseu de creastă.
Lungimea traseului: 3 ore.
Plimbare pe Dealul Cetăţii (880 m, fără marcaj, 2 ore). Pe creasta ce reprezintă cumpăna apelor dintre Nicău şi Tărnava Mare (pârâul Szorosrét) există o porţiune de teren de 2,6 ha îngrădit din trei părţi cu şanţuri adânci de 2 m - de lăţime ce poate ajunge până la 8 m. A patra latură reprezintă un versant abrupt spre sud-vest.
Plimbare la Poloniţa satul natal al lui Orbán Balázs, la Tămaşu şi Ulcani.
Traseul Rugăneşti - dealul Rez (932 m) - Poloniţa - Băile Seiche - Odorheiu Secuiesc.
Marcaj: linie galbenă.
Timp necesar: 4 ore.
Lungimea traseului:12 km.
Diferenţă de nivel: 320 m
Din DN 13A ce leagă Cristuru Secuiesc de Odorheiu Secuiesc pleacă spre nord drumul de legătură spre Rugăneşti. Marcajul traseului urcă 300 m în sus pe valea Nicăului Alb, apoi părăseşte valea spre est. Urmează un urcuş dificil de 1,5 ore până la Vf. Rez (932 m), de unde, printr-un mic cătun - Sükő (Ciroşeni) - după 1,5 km de mers ajungem în Poloniţa, apoi la DN 13A în dreptul Băilor Seiche.
Drumeţie la Rez, Laz, creasta Ţechend
După ce ieşim din Satu Mare spre est, DN 13A urcă abrupt părăsind valea părăului Brădeşti spre pasul Ţechend. La stânga putem vedea dealul (845 m, cu ruinele cetăţii Máré din epoca bronzului), la dreapta începe Lazul (sau creasta Ţechend, dealul Satu Mare). Pănă la cel mai înalt punct al şoselei urmează o serie de serpentine mai mici, peste 20 la număr.
Drumeţie la Cetatea Máré. Cetatea se află pe versantul sudic al dealului Cetăţii (845 m).
Traseu Cireşeni şi Vf. Aramei ("Sükei-Rez" - 932 m) (traseu de creastă - 1 ore).
Hoteluri, restaurante, alte posibilităţi de cazare
Hotel Târnava (Piaţa Libertăţii 8. tel. 213-963; 213-964, Fax: 213-970), două stele, 143 locuri, restaurant pt. 110 persoane, bar de zi, terasă de vară.
Demeter Import-Export Company - Hotel Wienez (Kuvar u. 15. tel. 212-602). 1 apartament, 10 camere confort, 2 camere confort lux.
Pensiunea Béluci (HIOB Roumanie SRL.) str. Gábor Áron 1. tel. 40-66-212-602, 214-256. Fax:212-286.
Fundaţia Palló Imre. str. Kossuth Lajos 41. Tel. 40-66-212-740., 212-631.
Căminul Reformat. str. Rákóczi F. , tel. /Fax: 40-66-213-731.
Căminul Centrului Şcolar Agricol : str. Tompa László 12. Tel. 40-66-211-473. 80 locuri în camere de 7-8 persoane.
Restaurante:
Select SRL (piaţa Harghita 3. tel. 212-369).
Restaurant "Gonduzo" (Klima SRL, str. Szent Imre 18. tel. 211-247).
Restaurant Tábor SRL (bul Independenţei 16. tel. 211-926).
Restaurant Butoiul de Aur (Odorest SRL, str. Vasile Alecsandri 58.). Texim SRL (str. Tamási Áron 15., tel. 213-989).
Jazz Serv Com SLR (Parcul Orăşenesc - tel. 211-285).
Pensiunea Gizi (Citadella SRL, str. Vlad Ţepes - str. Nyíro József 3. tel. 215-902).
Reataurant Europa (Alimpex SA - str. Bethlen G. 18. tel. 215-769).
Ciocârlia SRL- Braseria (str. Pieţii tel. 213-803).
Restaurant "Béluci" (HIOB Roumanie SRL, str. Gábor Áron l. tel. 214-256).
Comal Homorod SA (str. Victoriei tel. 214-664).
Restaurantul Romantica (Auto M & Company SRL, str. Beclean 194. tel. 216-096).
Restaurantul "Fényes"(Kossuth L. u.).
Înapoi la începutul paginii
Munţii Ciucului
Căi de acces, posibilităţi de cazare în Munţii Ciucului
Căi de acces
Munţii Ciucului sunt străbătuţi de o reţea densă de căi de comunicaţii. Căile de acces principale - şosele şi căi ferate - sunt în valea Oltului şi Trotuşului. Din şoselele asfaltate pornesc drumuri de categorie inferioară care împânzesc ţinutul.
Din vest calea principală de acces este DN 12 care urmăreşte valea Oltului.
Din nord - nord-est, prin valea Trotuşului calea principală de acces este DN 12/A care leagă Miercurea-Ciuc de Oneşti.
În zona Ciucului de Jos între Cozmeni şi Târgu Secuiesc trece DN 11/B care trece prin pasul Niergeş şi Casin.
Dinspre Moldova zona se poate vizita prin DN 2G Moineşti-Comăneşti.
Căile de acces secundare de bună calitate sunt DJ 125 Sândominic - Bălan, DJ 123/B Sânmartin - Ciucsângeorgiu.
Din Lunca de Jos prin Valea Rece, Valea Iavardi urcă spre Bălan DJ 127/B, care este în acelaşi timp şi traseul nr. 4 din Munţii Ciucului. Perechea sa, DJ 127/A porneşte din Lunca de Jos şi urcă prin Valea Rece în Poiana Fagului.
O altă cale de acces secundară, dar de importanţă deosebită este DJ 124 care pleacă din Racu, trecând prin Satu Nou, Văcăreşti, Mihăileni, Nădejdea şi în final ajunge la Livezi. Pe aici putem porni pe traseele nr. 1 şi 18.
Căile ferate sunt paralele cu şoselele naţionale din zonă. CF 400 Braşov-Ciceu-Deda urmăreşte văile Oltului şi Mureşului, având un rol important în accesarea porţiunii nordice şi centrale ale Munţii Ciucului. Punctele de acces importante pot fi staţiile CFR din Miercurea-Ciuc, Racu şi Izvorul Olt (Sândominic).
CF 501 Ciceu-Adjud urcă pe versantul sudic al muntelui Cad spre Livezi, apoi coboară prin valea pârâului Gârbea spre Lunca de Sus. De aici urmăreşte valea Trotuşului. Punctele importante de acces sunt staţiile Tarcău, Lunca de Jos, Ghimeş-Făget.
Peste tot reţeaua de drumuri naţionale DN 12, 12/A şi 2G asigură acces direct la calea ferată.
Posibilităţi de cazare
Tuşnad Băi
Hotel Ciucaş Telefon: 135584, fax: 135004
Hotel Olt Telefon: 135676, 135258-259-260, Fax: 135474
Hotel Tuşnad Telefon: 135201-202-204-205 és 558
Pensiunea Ciomad Telefon: 135145
Univers Turist SRL Telefon: 135447, 135256, 135415, Fax: 135419
Tusnad SA Telefon: 135537, 135292, 135046, Fax: 135108
Miercurea-Ciuc
Hotel Prince şi Restaurantul "Jótevő" Telefon: 124991, 171583
Hotel Sport Telefon: 116161 Hotel Bradul Telefon: 111497, 171173
Hotel Floarea de Colţ Telefon: 172068, Fax: 112533
Frumoasa
Pensiunea Kishavas Telefon: 171426
Brusturoasa
Camping, 24 locuri, 10 căsuţe, restaurant
Poiana Uzului
Hanul (Motel) Poiana Uzului 46 locuri, 14 căsuţe, restaurant, bar
Valea Întunecoasă (Lunca de Jos)
Pensiune, 14 locuri
Înapoi la începutul paginii
Trasee de creastă în Munţii Ciucului
Traseul de creastă din Munţii Ciucului poate fi parcurs în 7-10 zile. Noi am împărţit traseul în etape de 15-20 km.
Traseul nr. 1.
Prima zi: Poiana Tarcăului (1300 m) - Noşcolat (1553 m) - Vf. Sălămaş (1551 m) - Crucea Condra - Vf. Buciului (1372 m) - Vf. Utuşoi (1254 m) - Vf. Ars (1232 m) - Vf. Lacrimi (1314 m) - Mt. Frumos (1336 m) - Vf. Lapoş (1296 m) - Mt. Păgânilor (1351 m) - Pasul Ghimeşului (1155 m)
Marcaj: bandă roşie, (pe unele porţiuni lipsă).
Distanţa de parcurs: 24 km.
Lungimea traseului: 7-8 ore.
Diferenţă de nivel maximă: (Valea Oltului sub Bălan şi Vf. Noşcolat) 704 m
Traseul cel mai important din nordul Munţii Ciucului, cu legătură directă cu Masivul Hăşmaşului prin Tarcău. Traseul porneşte din valea Oltului, din creasta dintre văile pârâurilor "Galkutja" şi "Balint", prin DJ 127/B care urcă prin Pasul Dracului în Şaua Tarcăului. Dinspre est putem urca în acelaşi loc din valea Iavardi (DJ 127/A). Marcajele sunt rare şi distruse de intemperii. De aceea urmăm, pe cât posibil traseul drumului forestier în direcţia nord-vest - sud-est pânâ cănd ajungem în spatele vârfului stâncos al Săcădatului (1396, 1320 m). Drumul se transformă în potecă pe marginea pădurii, şi după ce ocoleşte una din vârfurile mici (1418 m) dinspre vest, coboară lin spre Noşcolatul lui Danfălău (1454 m). De aici traseul urmează linia crestei înguste până la Vf. Noşcolat (1553 m). După ce admirăm peisajul, ne continuăm drumul şi după un km de mers, ajungem la "fratele geamăn" al Noşcolatului, la Vf. Sălămaş (1551 m). Coborâm spre Crucea Condra. Aici întâlnim traseele 3. şi 5. De aici ne continuăm drumul spre vest. Pe această porţiune există marcaj dublu -marcajul bandă roşie a traseului de creastă şi marcajul cruce roşie. În porţiunea de mijloc a crestei traseul marcat cu cruce roşie coboară spre sud-est. Noi însă continuăm drumul spre sud-vest, pe creastă urcând lin spre Vf. Buciului (1372 m). De aici coborâm pe marginea estică a pădurii de brazi pe un platou întins. La capătul de sus al Fagului Mic (1276 m) traseul de creastă se desparte în două: traseul de sud-vest, nemarcat duce spre Vf. Livezi (1290 m). Noi urmăm traseul spre sud-est, care coboară treptat până la tunelul CF de la Livezi. Traseul trece deasupra tunelului apoi urcă abrupt, prin pădure la Vf. Utuşoi (1254 m) şi coboară imediat pe versantul sud-estic. Traseul îşi schimbă din nou direcţia spre sud-vest, spre Vf. Rez (1219 m). După alte câteva schimbări de direcţie ajungem la Vf. Lacrimi (1314 m). Drumul sinuos urcă spre Mt. Frumos (1336 m), apoi spre Vf. Lapoş (1296 m) şi în sfârşit ajunge la Vf. Păgânilor (1351 m). Lângă fântâna "Köpüs" drumul se bifurcă. Ramura spre sud-vest coboară spre Frumoasa. Cealaltă ramură merge spre Pasul Ghimeş (1155 m). Aici trece DN 12/A care leagă Ciucul de Moldova.
Ziua a doua şi a treia: Pasul Ghimeşului (1155 m) - Vf. Viscolul (1494 m) - Vf. Tomot (1402 m) - Mt. Străjerului (1301 m) - Vf. Ghiurche (1366 m) - Vf. Agăş (1359 m) - Vf. lui Andrei (1307 m) - Mt. Capul Trecătorii (1233 m) - Vf. Benesd (1270 m) - Vf. Uriaşului (1297 m) - Vf. Havaş (1253 m) - Vf. Cicinda (1194 m) - Vf. Rugatul Mare (1181 m) - Vf. Rugat (1085 m)
Marcaj: bandă roşie, (pe unele porţiuni lipsă).
Distanţa de parcurs: 28-30 km.
Lungimea traseului: 9-10 ore.
Diferenţă de nivel: 410 m.
Traseu nerecomandabil pentru timp de iarnă din cauza drumului lung şi a lipsei posibilităţilor de cazare, fiind destul de departe de aşezările umane. Această porţiune trece prin zona de mijloc a Munţii Ciucului. Marcajele rare, distruse de intemperii, traseul sinuos fac orientarea dificilă. Foarte important de ştiut, că nu trebuie să părăsim crestele înguste dacă nu vrem să pierdem traseul de creastă!
După ce trecem prin pasul Ghimeş urcăm pe un traseu lin până la Vf. Viscolul (1494 m) printr-o serie de vârfuri mici, pe o creastă pleşuvă. Găsim pe această porţiune numai 3-4 marcaje pe o distanţă de 7 km! Locul numit "Motorsirülő" este punctul de întâlnire a mai multor trasee. După ce ajungem la "Capul Frumos" (1371 m) trecem pe lângă singurul izvor de pe această porţiune, Izvorul Îndrăgostiţilor unde este recomandat să ne aprovizionăm cu apă potabilă. După 2 km urcăm pe versantul vestic al Vf. Viscolul. Aici urmează porţiunea unde putem greşi foarte uşor drumul, deci atenţie maximă! Drumul lat, care o ia spre vest coboară spre Şumuleu, şi este marcat cu cruce roşie. Trebuie să ştim un lucru important - Vf Viscolul este pe partea opusă a văii adînci a pârâului Havaş, vizavi de Vf. Tomatul de Sus. Noi trebuie să urcăm acest munte pleşuv, acoperit de obicei cu iarbă înaltă, până la brâu. Urcarea noastră ne este uşurată de existenţa unui drum forestier acioperit de iarbă, dar foarte vizibil care urcă direct pe Vf. Tomatul de Sus (1422 m), de unde noi coborâm spre sud, pe cumpăna apelor dintre pârâurile Tomat şi Aştud. Putem fi siguri, că am ales drumul cel bun numai după ce găsim ruinele unor foste grajduri de pe vremea CAP-urilor. Una dintre ele este în stare relativ bună, poate servi ca adăpost la nevoie.
Dacă am ajuns până aici, pericolul de a greşi traseul se reduce considerabil. Aici întâlnim un alt drum care urcă în serpentine până la Vf. Tomatul de Mijloc (1415 m) prin creasta Hodoberţ. După vârf, din cele două drumuri pe care-i avem în faţă alegem pe cel care duce spre est, dacă nu vrem să ne trezim în mijlocul satului Potiond. Pe acest drum ajungem în valea unui pârâu mic, şi urcăm pe versantul împădurit de vizavi spre Vf. Străjerului (1301 m). Ocolim vârful dinspre sud şi în şaua dintre aceasta şi Vf. Ghiurche (1366 m) întâlnim drumul vechi care urcă din valea Fişagului, care duce în valea Ciobănişului. De aici, dacă nu vrem să pierdem traseul trebuie să mergem pe liziera pădurii, ca să avem vizibilitate bună şi să nu ne lăsăm "deturnaţi" de vreun drum forestier promiţător, dar care ne duce în vale. După ce ajungem pe Vf. Ghiurche direcţia de mers dominantă devine din nou sudul. Din nou urmează o porţiune de drum uşor de urmat - suntem pe creasta dintre văile pârâului Egherces şi Fişag. După mai mult de 5 km de mers, timp ce trecem pe lângă Vf. Agăş (1358 m), Vf. lui Andrei (1307 m) şi Capul Trecătorii (1133 m) nu avem probleme de orientare. În şaua dintre Vf. Agăş şi Vf. lui Andrei întâlnim traseul marcat cu cruce albastră care urcă din Valea Uzului. Traseul devine sinuos, cu direcţie predominantă spre sud-vest, paralel cu Valea Uzului. Reperele mai importante ale acestei porţiuni sunt Vf. Benesd (1278 m), Vf. Corocea (1193 m), Vf. Uriaş (1297 m) şi Vf. Cicinda (1194 m). De pe aceasta mai avem cam 20 de minute de mers până la capătul porţiunii, Pasul Uzului.
Ziua a patra şi a cincea: Pasul Uzului (1085 m) - Vf. Botşarca (1199 m) - Vf. Gorodsig (1152 m) - Capul Bradului (1133 m) - Vf. Ocloş (1164 m)-Culmea Cotorca (1049 m) - Gâtul Apa Albă - Vf. Capostaş (1455 m) - Vf. Bobişca (1453 m) - Vf. Capoţag (1389 m) - Vf. Repatu (1291 m) - Vf. Mociver (1146 m)-Piscul Poianului (1173 m) - Vf. Gombaş (1198 m) - pârâul Apa Lină
Marcaj: bandă roşie (pe unele porţiuni lipsă).
Distanţa de parcurs: 34 km.
Lungimea traseului: 10-12 ore.
Diferenţă de nivel: 475 m.
Caracteristici: Recomandat numai pe timp de vară, eventual împărţit în două etape, funcţie de capacitatea fizică a participanţilor.
Etapa următoare porneşte dintr-un pas de o frumuseţe aparte. Drumul forestier urcă lin printre Vf Botşarca (1192 m) şi Vf. Iaroş (1213 m). Chiar înainte să ajungem la Vf. Gorodsig (1152 m) putem admira priveliştea văii superioare a Uzului, cu traseul DJ 123 care este paralel cu traseul nostru pe următorii 10-12 km. De la Capul Bradului (1135 m) se întrezăresc casele din Cinod spre nord şi cele din Plăieşii de Sus spre sud. Peste puţin timp ajungem la Vf. Ocloş (1164 m), de aici urmează o porţiune dificilă de 4-5 km printr-o porţiune de pădure devastată de furtună, partea cea mai dificilă este găsirea printre brazii doborâţi o potecă cât mai apropiată de traseul de creastă. După Culmea Cotorca (1049 m) coborâm lin. Aici se termină pădurea. La mijlocul poienii - care este de fapt o şa - întâlnim drumul forestier ce urcă din valea pârâului Margareta. Pentru noi traseul se transformă într-o potecă abia sesizabilă în iarbă, dar găsirea drumului nu poate fi o problemă - Trebuie mers pe mijlocul poienii, şi vizavi, exact la mijloc găsim poteca care urcă pe Gâtul Apa Albă (1015 m). De aici găsim uşor drumul forestier care ne duce până la poalele Vf. Capostaş. Am ajuns la cel mai dificil punct al traseului - urmează un urcuş de 476 m până la Vf. Capostaş, având grijă tot timpul să nu ne abatem de creasta care desparte văile pârâurilor "Tőrös-bérc" şi "Iahoroş". Înaintea începerii urcuşului avem două variante: atacăm direct, prin creastă, sau încercăm o abordare mai lină, prin sud, la marginea pădurii. Rezultatul este acelaşi, după 300 de metrii de urcuş cele două variante se unesc sub un mic vârf (1298 m). De aici urcăm iarăşi printre brazi retezaţi de furtună şi stânci, până ce ajungem la o mică şa de sub vârful principal. Aici, într-o poiană mică întâlneşte traseul nostru o potecă care leagă Bazinul Casinului cu Valea Uzului. După cam 800 m de mers în final ieşim pe poiana Vf. lui Ştefan. Dar urcuşul nu se termină aici, numai că devine mai lin, mai avem de mers cam 1 km până la vârf (1429 m), dar beneficiem de un traseu pe câmp deschis, pe marginea de nord a pădurii. Înaintea Vf. lui Ştefan cotim brusc spre sud, intrând în pădure, şi având grijă, să nu alegem vre-o potecă care coboară în Casin. Dacă reuşim să păstrăm direcţia corectă, mergând în continuu în sus pe creastă ajungem aproape pe neobservate la Vf. Capostaş (1455 m) existând şanse serioase să ocolim vârful dinspre est fără să-l observăm. Ne dăm seama de acest lucru în pădurea deasă, nemarcată numai când ajungem la o şa în care întâlnim o altă potecă pe direcţia transversală. Noi ne continuăm drumul spre sud, şi după câteva minute ajungem la Vf. Bobişca (1453 m), unde, în sfârşit ieşim din pădure. De aici pe 5 km, până la Vf. Repatu Mare (1291 m) traseul ne duce prin poieni şi mici pâlcuri de brazi. Vf. Repatu Mare este punctul de întâlnire a mai multor trasee turistice. Din vest, din Plăieşii de Jos urcă traseul nr. 17 marcat cu punct roşu, dinspre est urcă poteca turistică 16. Marcată cu cruce roşie. Traseul coboară lin pe creasta cu vârfuri din ce în ce mai mici, urmând o porţiune de 5 km în păduri de foioase şi brazi până la Vf. Füge (1189 m). Aici cel puţin găsim căteva marcaje rămase lizibile. De aici creasta ia direcţia de vest - sud-vest până la Măgura Vinului, împreună cu traseul nr. 17 marcat cu punct roşu. După 1,5 km ajungem la Mocivar (1145 m), apoi la Măgura Vinului (1038 m) pe o pantă lină. După 2 km ajungem la Piscul Poianului (1173 m), ascuns parcă în pădure. De aici până la poiana din jurul Vf. Gombaş (1198 m) poienile mici alternează cu aluniş şi cu pădure. Coborâm spre est de pe vârf, traversăm o pădure de fag şi ajungem pe câmpul larg al Apei Line. De aici putem să mergem ori în cătunul Cărpineni, ori mai spre sud, în satul Estelnic aflat la 4 km.
Traseul nr. 2.
Prima zi: Pasul Uzului (1085 m) - Vf. Botşarca (1192 m) - Capul Vişinii (1116 m) - Vf. Popii (1164 m) - Dl. Ferteş (1051 m) - Pasul Casin (Niergeş) (876 m)
Marcaj: linie albastră (pe unele porţiuni lipsă).
Distanţa de parcurs: 16 km.
Lungimea traseului: 5-6 ore.
Diferenţă de nivel: 390 m.
Caracteristici: Recomandabil tot anul.
Traseul de creastă "albastră" este traseul ce trece prin creasta dintre bazinele Ciucului de Jos şi Casinului. Din păcate acum dunga albastră a rămas numai în denumirea traseului, marcajul - unde a existat - a fost distrus de intemperii. Numai în zona pasului Niergeş (Pasul Casinului) există câteva marcaje. Traseul care porneşte din Pasul Uzului la început merge paralel cu traseul crestei Carpaţilor Orientali, banda roşie, de care se desparte în zona Vf. Botşarca (1192 m). De aici noi o luăm spre dreapta, urmând drumul forestier care are direcţia principală sud. Traseul merge pe un teren cu denivelări minore, până la Capul Vişinii (1116 m) unde întoarce brusc spre vest. Aceasta este primul punct de belvedere de unde putem vedea Bazinul Casinului. Ne apropiem de Vf. Popii (1164 m) şi îl ocolim dinspre vest. Dacă avem timp, putem să urcăm pe vârf, este un alt punct de belvedere remarcabil. Coborâm pe o porţiune de brusturoasă a unei păduri de mult tâiată cam pe 1 km în şaua dinaintea Dealului Capra, din care urcăm lin până la vârf (1061 m). Urmează poiana Dl Ferteş (1051 m) de unde coborâm lin, pe o distanţă de 2 km până la Pasul Niergeş. Un loc nu tocmai prielnic pentru a înnopta, în apropiere nefiind izvoare. Dupâ numai 10 minute ajungem în cimitirul eroilor din 1849. Şi la DN 11B, în dreptul monumentului bătăliei din 1 august 1849.
Ziua a doua: Pasul Niergheş (876 m) - Dl. Inului (1092 m) - Şeaua Niergheş (Dl. Balaj, creasta Töris) - Vf. Ţeţelea (1173 m) - Vf. Gorgan (1135 m) - Vf. de Mijloc (1087 m) - Cetatea Balvanioş (1056 m)
Marcaj: linie albastră.
Distanţa de parcurs: 14 km.
Lungimea traseului: 4-5 ore.
Diferenţă de nivel: 297 m.
Caracteristici: Recomandabil tot anul.
Din pasul Niergeş traseul turistic porneşte de lângă monumentul eroilor. Pădurea păstrează noroiul chiar şi în lunile secetoase, prima porţiune a drumului nu este chiar plăcută. Din fericire nu durează mult, încep să apară poienile şi în curând ajungem pe porţiuni cu spaţii largi, privelişte frumoasă. Când ne întoarcem în pădure, solul este deja uscat, nisipos şi deodată ne trezim în poiana largă de pe Dealul Inului. În zona Dealului Balaj (1074 m) creasta se îngustează iar. Drumul, deşi sinuos păstrează direcţia generală spre sud. În şaua dinaintea Vf. Töris ajungem într-un loc deosebit de frumos, de unde avem o privelişte excelentă spre Lăzăreşti. După vârf drumul coboară abrupt într-o mică vale, apoi urcă la fel de abrupt pe dealul de vizavi, urcănd spre Vf. Ţeţelea (1173 m). Aici se termină Munţii Ciucului. Se vede deja Vf. Balvanioş, cu ruina vestită a Cetăţii Balvanioş.
Înapoi la începutul paginii
Trasee turistice din nordul Munţii Ciucului
Traseul nr. 3.
Staţia CFR Tarcău - Valea Întunecoasă - Crucea Condra - Vf. Trei Pietre (1472 m) - Staţia CFR Tarcău
Marcaj: cruce roşie până la Crucea Condra, în rest nemarcat.
Distanţa de parcurs: 18 km.
Lungimea traseului: 5-6 ore.
Diferenţă de nivel: 700 m.
Legături: traseul turistic nr. 1.
Caracteristici: Cu toate că este accesibil tot anul, iarna este recomandat numai grupurilor cu un ghid experimentat.
Coborâm în staţia CFR Tarcău de pe linia CF 501, 120 km de la Adjud, 29 km de la Ciceu. Traversăm şoseaua (DN 12/A) şi intrăm în prima stradă laterală din dreapta, care urmăreşte malul drept al Trotuşului, iar după cam 1 km întră în Valea Întunecoasă, la poalele Vf. Antoneşti. (1132 m). După un alt km de parcurs valea devine şi mai îngustă în dreptul băilor vestite din Valea Întunecoasă. După alte 2 km lăsăm în urmă şi ultimele case ale localităţii şi ne continuăm drumul pe un drum forestier. Urcăm cam 1,5 km în pădure în valea foarte îngustă pe malul pârâului, până la punctul de confluenţă a pârâului Valea Întunecoasă cu pârâul Heveder. Aici o luăm prin versantul dintre văile pârâului Hotar şi Valea Întunecoasă şi urcăm pe creasta principală. Pe creastă întâlnim traseul nr. 1 împreună cu marcajele sale. Părăsim drumul forestier care se îndreaptă spre Ciuc spre dreapta, şi mergem încă 500 de metrii pe linia crestei. După ce ieşim din poiană, urcăm prin pădure până la un mic vârf pleşuv. Nu urcăm pe el, ci ocolim dealungul marginii pădurii şi urcăm în şaua dintre Vf. Rez (1430 m) şi o mică stâncă de pe creasta principală. De aici drumul urcă abrupt până la Crucea Condra, punctul de întâlnire a mai multor trasee turistice. Sub cruce este un punct de belvedere deosebit de frumos. După ce ne tragem sufletul şi admirăm priveliştea pornim pe drumul de întoarcere spre Vf. Trei Pietre (1471 m), spre sud. Nu există marcaj turistic, dar - mai ales cu ajutorul unei hărţi - găsim uşor drumul de sub vârf până în cătunul Valea Lui Antaloc şi apoi în Lunca de Jos. De sub vârf putem alege mai multe variante, cele mai interesante fiind cele care duc prin valea Surduc, sau pe creastă, până la Vf. Antoneşti.
Traseul nr. 4.
Lunca de Jos - Valea Rece - Valea Iavardi - Şaua Tarcău (1300 m) - Fântâna lui Gál - Bălan
Marcaj: cruce roşie dintre Bălan şi Şaua Tarcău, în rest nemarcat
Distanţa de parcurs: 18 km
Lungimea traseului: 6-7 ore
Diferenţă de nivel: 500 m
Legături: traseul turistic nr. 1.
Caracteristici: Accesibil tot anul, nu numai pe jos, ci şi pe bicicletă, motocicletă, vehicule cu tracţiune integrală. Iarna traseu superb de sanie.
La 5 km de punctul de confluenţă a pârâului Valea Rece cu Trotuşul prima vale importantă este valea Iavardi. Localitatea Valea Rece se întinde în valea largă dintre muntele Ban (1133 m) şi Vf. Orodic (1297 m). Amândouă fac parte din Munţii Tarcăului. Casele din Valea Iavardi se întind pe 3 km în valea cu aceiaşi nume. Valea, la început largă se închide treptat. În apropiere de izvoarele pârâului urcăm - trecând pe lângă o vilă frumoasă - în Şaua Tarcăului. Traversăm poiana mare din şa, şi în punctul în care drumul începe să coboare întâlnim traseul nr. 1. Care coboară în acest punct din Hăşmaşul Mare. Drumul este străjuit de stănci pe ambele părţi, putem admira peretele de calcar al Hăşmaşului într-o parte, pe cealaltă creasta Noşcolat. Traseul turistic coboară abrupt, prin mai multe serpentine în valea Fântâna lui Gál la punctul de confluenţă a acestuia cu pârâul Balint. Porţiunea de sus a drumului poartă numele de Pasul Dracului. Lângă drum găsim două izvoare de apă minerală cu debit mare. În punctul de confluenţă găsim şi două case de vânătoare. Am ajuns în valea Oltului, putem alege, pe care dintre variante o luăm: spre Bălan sau spre Sândominic. Observaţie - din capul pârâului Iavardi pe o potecă nemarcată putem ajunge în Cheile Bicazului. Pentru aceasta din Şaua Tarcău trebuie să ne continuăm drumul drept înainte, nu spre stânga. După bifurcaţie mergem înainte, pe drumul care are o cotitură bruscă spre est, urmăm drumul până la punctul în care un drum coboară spre nord în valea Bicazului Mic. Trecem prin cătunul Trei Fântâni şi ajungem în staţiunea Lacul Roşu în spatele vilei Raza Soarelui după 4-5 ore de mers de la punctul de bifurcaţie din Şaua Tarcău.
Traseul nr. 5.
Sândominic - DJ 125 - Fagul Ciobanului (1231m) - Crucea Condra - Creasta Noşcolat
Marcaj: cruce roşie (pe alocuri lipseşte!)
Distanţa de parcurs: 9 km de la pârâul Croitorilor.
Lungimea traseului: 3-4 ore.
Diferenţă de nivel: 790 m.
Legături: traseul turistic nr. 1.
Caracteristici: traseu de vară, iarna recomandat numai pe timp frumos, pentru grupuri cu ghid.
Din Sândominic plecăm pe drumul asfaltat ce duce la Bălan până la punctul de confluenţă a pârâului Croitorilor cu Oltul, cu una din cursele de autobuz regulate sau cu maşina. Pe drumul forestier din valea pârâului urcăm printr-o păşune, apoi prin pădure. În locul în care se termină pădurea urcăm pe versantul muntelui din stânga. O potecă îngustă urcă muntele, după cam 800 metrii de mers ajungem la Vf. Fagul Ciobanului. Pe lângă un mestecăniş rar găsim monumentul care marchează locul în care cardinalul Báthory Endre, principele Transilvaniei a fost ucis. De aici avem două variante de a ne continua traseul - coborâm înapoi în vale şi urcăm pe drumul forestier pe creasta Mestecănişului (1231 m), sau o luăm spre est de la monument şi urmăm pe 2 km linia îngustă a crestei ce leagă Fagul Ciobanului de Mestecăniş. Pe această a doua variantă nu găsim drumuri sau poteci. De la Vf. Mestecăniş pe aproape 3 km drumul forestier trece pe o poiană presărată cu aluniş şi mesteacăn, dar oferind o privelişte practic neîntreruptă spre valea superioară a Oltului, spre Tarcău, Hăşmaşul Mare şi în faţă, spre Noşcolat. Ultima porţiune de 2 km pe creasta tot mai îngustă trece printr-o pădure cu brazi. Ultima porţiune este o poiană abruptă, prin care ajungem în şaua dintre Crucea Condra şi Vf. Sălămaş, unde întâlnim traseul nr. 1., pe care parcurgem ultimii 2 km râmaşi până la Noşcolat.
Înapoi la începutul paginii
Trasee prin porţiunea centrală a Munţilor Ciucului
Traseul nr. 6.
Lunca de Jos - pârâul Capelei - Vf. Antal-Şoroc - Vf. Popoiu (1270 m) - Vf. Apahavas (1329 m) - Vf. Nilenc - Mt. Lung (1405 m) - Vf. Bereş (1413 m) -Vf. Viscolu (1493 m)
Marcaj: fără marcaj, în zona Vf. Viscolu linie roşie.
Distanţa de parcurs: 27 km.
Lungimea traseului: 9-10 ore.
Diferenţă de nivel: 700 m.
Legături: cu traseele 1, 7, 8, 9, şi 12.
Caracteristici: traseu foarte lung, recomandat numai pentru vară.
Punctul de pornire este Lunca de Jos, pe DN 12/A sau linia CF 501 din staţia Tarcău. Plecăm de lângă staţia CFR şi urcăm pe valea Pârâului Capelei. După aprox. 600 m (10 minute) trecem pârâul şi urcăm spre stânga, pe dealul "Ősbarátos" pe poteca care urcă foarte abrupt (25-30°). Prima porţiune, care trece printr-o păşune largă, este cea mai dificilă. După ce ajungem la marginea pădurii urmăm linia lizierei timp de o oră şi jumătate, când ajungem la versantul sudic al Vf. Ascuţit (1516 m). Nu urcăm pe vârf, ci cotim larg spre dreapta urmând linia crestei principale, care pe această porţiune devine foarte largă. Drumul în continuare urmăreşte linia lizierei până în apropierea Vf. Popoiu (1270 m), unde intrăm în pădure. De aici creasta coboară lin spre valea pârâului Rece. La punctul de intersecţie a drumului cu pârâul se află câteva căsuţe, şi urcă un drum forestier de calitate bună din valea pârâului Boroş. Vf. Apahavas (1329 m) este la sud-est de noi, urmează un urcuş lin de cca. 1 km. Ajungem iar pe creasta principală, încunjurată de văi adânci. Creasta se îngustează în continuare, în zona Vf. Fagul Alb (1307 m) fiind deosebit de îngustă. De aici direcţia principală a crestei se schimbă din nord-vest - sud-est în est-vest. Pe porţiunea crestei din jurul Nilenc traseul străbate păduri cu poieni mici pe o distanţă de 4 km, la o altitudine medie de 1300 m. La capătul vestic al crestei Nilenc creasta devine foarte sinuoasă şi îşi schimbă direcţia în sud-vest - sud. De aici creasta este aproape orizontală în zona Vf. Comiat (1402 m), Mt. Lung (1405 m) şi Mt. Bereş (1413 m). Pe versantul nord-vestic al Vf. Petru (1452 m) ne putem răcori cu apa izvoarelor Trotuşului. De pe lângă Vf. Viscolul putem vedea valea pârâului Suliţa cu localitatea Coşnea. Aici, la capătul traseului nostru, ajungem la traseul nr. 1.
Traseul nr. 7.
Lunca de Sus - Valea Ugra - Kolontos-Bitco (1171 m) - Mt. Drept (1375 m) - Nilenc
Marcaj: fără marcaj.
Distanţa de parcurs: 8 km.
Lungimea traseului: 3 ore.
Diferenţă de nivel: 480 m.
Legături: Traseul nr. 6.
Caracteristici: Practicabil tot anul.
Pornim din faţa primăriei din Lunca de Sus (DN 12/A, CF linia 501). După cam 250 m de mers spre sud pe şosea, intrăm în strada ce urcă Valea Ugra aflată pe stânga. Trecem sub calea ferată, apoi, după cimitir urcăm versantul muntelui spre dreapta. Poteca ne duce la vârful pleşuv al muntelui Kolontos-Bitco (1171 m) şi pe creasta îngustă care urcă în trepte. De pe Vf. Bitco putem admira valea superioară a Trotuşului. După puţin timp ajungem la liziera pădurii care urcă din Valea Lupului. După 2 km creasta se lărgeşte şi poteca o ia spre est spre Muntele Drept (1375 m). Poteca trece prin vârf, un punct de belvedere. De aici mai avem ultima porţiune, care urcă lin spre Colţul Nilenc unde întâlnim traseul nr. 6.
Traseul nr. 8.
Pensiunea "Kishavas" din Frumoasa - DN 12 - lacul de acumulare Frumoasa - valea pârâului Frumoasa - Drumul Fânului - Vf. Fânului (1190 m) - Vf. Viscol (1493 m) - Capătul Pálos - Gozoru Mare (1229 m) - Lazul Roşu - Lacul de acumulare Frumoasa - Pensiunea "Kishavas"
Marcaj: fără marcaj, cu excepţia crestei principale (bandă roşie), şi printre Vf. Viscolu şi Capătul Pálos (cruce roşie).
Distanţa de parcurs: 26 km.
Lungimea traseului: 7-8 ore.
Diferenţă de nivel: 540 m.
Legături: Cu traseele 1 şi 6.
Caracteristici: Practicabil în toate anotimpurile pe jos, cu bicicleta, motocicleta, vehicule cu tracţiune integrală.
Una din cele mai frumoase trasee din zona de mijloc a Munţilor Ciucului, care cu toate că pe porţiuni mari nu există marcaje, este foarte simplu de urmat, sigur pentru toată lumea. Pornim de la Pensiunea "Kishavas" unde putem lăsa mijloacele de transport în condiţii de siguranţă. La început urmăm drumul forestier de lângă lacul de acumulare. După cam 5 km ajungem la punctul de confluenţă a pârâurilor care formează pârâul Frumoasa: pârâul Fata şi pârâul Îndrăgostiţilor. Continuăm drumul ce urcă pe creasta dintre cele două văi urcând destul de abrupt spre Vf. Fânului (1190 m). Pe dreapta pe această porţiune ne urmăreşte liziera pădurii. La punctul numit Motorsirülő întâlnim traseul de creastă. Aici o luăm la dreapta şi ne tragem sufletul la poalele Vf. Capătul Frumos (1371 m). După alte 500 m spre stânga coboară drumul spre Coşnea. Noi rămânem pe creastă şi în curând ajungem la poalele Vf. Viscolu. Drumul ocoleşte vârful, dar noi urcăm până la punctul de belvedere pentru a admira priveliştea. La întoarcere putem alege traseul pe care am urcat, sau să ne continuăm drumul pe creastă până la punctul numit Capătul Pálos. Aici putem găsi răzleţ câte o cruce roşie, marcajul traseului ce duce la Şumuleu. După câteva minute de mers ajungem la Vf. Piricica (1292 m), dar nu escaladăm vârful, ci o luăm spre dreapta pe un drum forestier care ne duce până la Gozorul Mare, aflat la 7 km de aici. Coborâm pe versantul abrupt al Lazului Roşu pe drumul forestier al pârâului Frumoasa, apoi pe şosea.
Traseul nr. 9.
Miercurea-Ciuc - Şumuleu - Cioboteni - pârâul Şumuleului - Bucheghieşul Mare (1078m) - Vf. Lui Alexandru (1174 m) - Vf Înalt (Coloş) (1246 m) - Vf. Piricica (1292 m) - Vf. Viscolu (1494 m)
Marcaj: cruce roşie (cu porţiuni lipsă).
Distanţa de parcurs: 21 km.
Lungimea traseului: 6-7 ore.
Diferenţă de nivel: 844 m.
Legături: cu traseele 1, 6 şi 8.
Caracteristici: Traseu de vară.
Pornim din centrul oraşului Miercurea-Ciuc. Lângă Liceul Márton Áron o luăm spre dreapta, pe str. Szék, şi după 2 km ajungem la Biserica din Şumuleu. Urcăm paralel cu pârâul Şumuleului spre Şoimeni. După ce ieşim din sat, urmăm traseul drumului forestier în stare bună. La 1 km după ultimele case trecem pe lângă un izvor cu ape minerale foarte gustoase. După încă un km întâlnim un alt izvor, de această dată chiar pe marginea şoselei. Merită să ne aprovizionăm din ele, sunt cele mai bune izvoare de pe traseu. Următoarele 4 km le parcurgem în valea pârâului Şumuleului până la punctul în care se termină drumul forestier. De aici mergem pe un drum nepavat care urcă prin valea afluentului din dreapta a pârâului printr-o pădure deasă. Pădurea se termină chiar sub Vf. Buchiegheşul Mare. De aici continuăm drumul pe creasta îngustă care duce spre Vf. Vaşond. Aici se întâlnesc cu traseul nostru drumurile care vin de pe Şumuleul Mare, Creasta Şărmaşul Mare şi drumul care urcă de la "Háromkút feje" (1073 m). Ne continuăm drumul spre nord pe creasta sinuoasă până la Vf. Lui Alexandru (1170 m). Aici poteca turistică se bifurcă. Una din variante urcă spre vârf, cealaltă ocoleşte vârful spre est spre Vf. Înalt (Coloş) (1246 m) aflat la 3 km. După aceasta creasta devine îngustă şi coteşte simţitor spre est. Ocoleşte Vf. Piricica (1292 m) dinspre nord, întâlnindu-se cu traseul nr. 8. De aici mai avem numai 2 km de mers până la Traseul nr. 1 care urcă versantul sud-vestic al vârfului Viscolul. Ca o încununare firească a traseului putem urca pe vârf, să admirăm priveliştea deosebită.
Traseul nr. 10.
Bancu - pârâul Bisericii - Băile Adorján - Vf. Havas (1253 m) - Vf. Uriaş (1297 m) - Capela Maica Domnului - Ciucsâgeorgiu
Marcaj: punct roşu (cu porţiuni lipsă).
Distanţa de parcurs: 12 km +1,5 km până la Băile Adorján
Lungimea traseului: 4-6 ore.
Diferenţă de nivel: 560 m.
Caracteristici: Recomandat numai pe timp de vară.
Pornim de la biserica din Bancu pe lângă pârâul Bisericii. După 2 km ajungem la o intersecţie de drumuri. Dacă vrem să vizităm Băile Adorján, alegem drumul spre stânga care urcă oblic cam 700 m. La marginea superioară a fâneţei, pe malul stâng pârâului întâlnim primul izvor care aparţine de băile de odinioară. Puţin mai sus putem vedea ruinele clădirii băilor. Clădirea a fost demolată în 1990 de locuitorii din Bancu în urma unor neînţelegeri avute cu Primăria! Ne întoarcem la intersecţie şi urcăm mai departe pe valea pârâului pe versantul nordic al dealului Maj (969 m). La marginea pădurii drumul devine din ce în ce mai abrupt şi după 2 km ajungem la poiana de pe creastă. Ne tragem sufletul, apoi continuăm drumul cotind spre nord, începând urcuşul lung spre Vf. Havas. Drumul de 1 km duce printr-o pădure deasă până la vârf (1253 m), iar după un alt km ajungem la Vf. Uriaş. (1297 m). Sub Vf. Uriaş drumul se bifurcă: în dreapta întâlnim traseul de creastă, sub Mt. Corocea (1193 m) - Traseul nr. 1. - în stânga traseul nostru coboară spre capela Maicii Domnului din Ciucsângeorgiu. Prima parte a drumului trece printr-o pădure deasă de brazi, apoi pe 2 km pe poieni şi fâneţe până la capelă. Acolo avem posibilitatea să admirăm panorama satelor din valea Fişag şi a bazinului Ciucului de Jos.
Înapoi la începutul paginii
Trasee turistice din estul Munţii Ciucului
Traseul nr. 11.
Comăneşti - pârâul Şupan - Podul de piatră - Vf. Lapoş (1336 m) - Plaiul Lapoşului - Mt. Mueruş (1371 m) - Valea Uzului
Marcaj: triunghi roşu, (cu porţiuni lipsă).
Distanţa de parcurs: 22 km.
Lungimea traseului: 6-7 ore.
Diferenţă de nivel: 970 m.
Legături: traseele 13, 14, 16.
Caracteristici: Recomandat numai pe timp de vară.
Pornim din Comăneşti spre vest, urcăm pe valea pârâului Şupan. În dreptul dealului Ţigla Mică valea se îngustează mult, drumul devine abrupt. Drumul industrial urcă în serpentine. În locul în care drumul trece pârâul este locul numit La Podul de piatră. Aici părăsim traseul drumului industrial şi urmăm traseul unui drum forestier care urcă mai departe în valea pârâului. După zece minute ajungem la marginea unei poieni mari. Aici se recomandă să ne aprovizionăm cu apă, pe parcurs nu o să mai întâlnim izvoare. De aici avem două variante de a escalada Vf. Lapoş: pe drumul forestier sau în linie dreaptă, ghidându-ne după turnul releului TV. Amândouă variantele sunt grele. Semnele de pe marginea traseului sunt rare. Dacă am ajuns la releu, putem admira priveliştea în timp ce odihnim puţin. De aici urmăm traseul de creastă. Prima porţiune este printr-o pădure deasă pe creasta foarte îngustă. După 40-50 de minute în sfârşit ajungem la o poiană care oferă o privelişte spre Vf. Nemira. După poiană traseul continuă în pădure. Marcajele sunt foarte rare, trebuie să fim atenţi, să nu părăsim creasta. Sub Vf. Mueruş - la 500 de metrii de vârf - traseul ocoleşte spre stânga şi în jos. După jumătate de oră de mers ajungem la punctul de confluenţă a pârâielor Mueruş şi Lapoş. De aici ne continuăm traseul pe drumul forestier Mueruş, care după 2 km ajunge la drumul din Valea Uzului. Înainte să ajungem în vale, întâlnim o mică capelă ridicată în 1917 în memoria eroilor care au pierit în luptele de aici.
Traseul nr. 12.
Staţia CFR Caraliţa - valea pârâului Ciobăniş - pârâul Tulburea - Mt. Piciorul Lat (1224 m) - Vf. Cărunta (1517 m) - Vf. Şoimar (1343 m) - Vf. Cristeş (1383m)- Vf. Burda (1378 m) - Obcina Coşnei (1291 m) - Vf. Viţeilor (1373 m) - Vf. Viscolul (1494 m)
Marcaj: cruce roşie (pe unele porţiuni lipsă). Până la pârâul Tulburea traseul nu este marcat.
Distanţa de parcurs: 32 km.
Lungimea traseului: 12-14 ore.
Diferenţă de nivel: 1000 m.
Legături: traseele 1, 6, 8.
Caracteristici: Recomandat numai pe timp de vară pentru grupuri cu ghid.
Cine se încumetă să parcurgă acest traseu lung şi dificil să pornească numai vara, cu cineva cine cunoaşte traseul. Cort, sac de dormit şi mâncare pentru trei zile trebuie să facă parte în mod obligatoriu din echipament. Este recomandat să se planifice excursia pe două zile. Refugii nu prea există pe traseu, numai câteva stâne răzleţe şi case de pădurari, dar nu putem conta pe ele ca refugii sigure. Pornim din staţia CFR Caraliţa de pe linia CF 501 Ciceu-Adjud. Drumul forestier urcă pe valea pârâului Ciobăniş chiar din spatele staţiei. După primii 4 km părăsim drumul forestier Lăpuş, şi urcăm pe valea îngustă a pârâului Ciobăniş. La punctul de confluenţă cu pârâul Tulburea vedem casa pădurarilor. Nu urcăm până acolo, ci vizavi de punctul de confluenţă urcăm pe valea unui pârâu mic spre Vf. Piciorul Lat pe un drum forestier. Putem găsi câteva marcaje turistice (cruce roşie pe fond alb) - dar să nu contăm pe ele. Nu cumva să urcăm pe drumul care urcă spre stânga fiind că este drum înfundat. Urcuşul devine mai lin pe ultima treime, şi face un ocol de aprox. 90 de grade spre stânga, urmând curbele de nivel. După 10-15 minute ajungem pe un teren accidentat, rezultat din defrişarea pădurii, aici trebuie să încercăm să urmăm curbele de nivel, spre dreapta, pe cât posibil urmând linia crestei, unde ajungem în curând la Vf. Piciorul Lat (1445 m). Aici putem să ne oprim la stâna de sub vârf. Pornim spre Vf. Cărunta. Traseul ocoleşte spre stânga vârful, urmând curba de nivel de 1250 m. Escaladarea vârfului de 1516 m este destul de dificilă, urcuşul este foarte abrupt şi anevoios. (250 m diferenţă de nivel pe o distanţă de 750 m).
Dacă nu escaladăm vârful, după 40-45 minute ajungem pe o mică poiană. Aici poteca se termină, deci nu avem de ales, urmăm marginea superioară a poienii. De aici nu mai avem poteci, trebuie să ne orientăm fără nici un sprijin exterior. Pe un teren dificil înaintăm până ajungem în şaua între Vf. Cărunta şi Mt. Şoimar (1125 m) de unde avem iarăşi un drum destul de bun. Pe versantul sudic al muntelui este o stână şi câteva construcţii temporare. După ce trecem poiana, intrăm iarăşi în pădure şi urcăm pe creasta muntelui Cristeş. Depăşind spre dreapta vârful acestuia (1451 m). Spre dreapta coboară o potecă în Valea Suliţei. De aici traseul urcă spre nord-vest pe creasta Cristeş, prin poieni. Să nu coborâm nici în dreapta, nici în stânga! Ieşim din poiană spre vest şi urmăm drumul pe creasta împădurită spre Vf. Burda Nouă (1131 m). După aproximativ 3 km de mers în sfârşit ieşim în poiana Vf. Burda Mică (1342 m). Următorii 2 km, până la Vf. Burda Mare (1378 m) înaintăm pe creasta sinuoasă spre punctul de belvedere de pe vârf. După un scurt popas continuăm drumul spre vest, pe creasta pleşuvă, primele păduri importante apărând înaintea Vf. Obcina Coşnei (1291 m). De aici mai avem 3 km de mers pe marginea pădurii până la Vf. Viscolul (1494 m).
Traseul nr. 13.
Valea Uzului - pârâul Sóvető - Vf. Sóvető (1463 m) - Şoiul Mare (1553 m) - pârâul Raţa - Valea Uzului
Marcaj: fără marcaj.
Distanţa de parcurs: 14 km.
Lungimea traseului: 6-7 ore.
Diferenţă de nivel: 890 m.
Legături: Traseele 11, 14, 16.
Caracteristici: Recomandat numai pe timp de vară.
Pornim de la tabăra din Valea Uzului. Pe şosea (DJ 123) înaintăm 300 m, apoi, spre dreapta urcăm pe valea pârâului Sóvető pe drumul forestier. Pentru a ajunge pe creastă, avem 2 variante:
Traseul 13/A de la capătul drumului forestier pe versantul muntelui dintre cele două izvoare ale pârâului. Aici ne putem orienta după marcajul forestier bandă roşie, care ne "călăuzeşte" prin pădurea tânără de brazi. Ultima porţiune a traseului este foarte abruptă. -
Traseul 13/B urcă după prima mare cotitură a pârâului pe valea afluentului din stânga pe un versant lung, dar mai puţin abrupt. Traseul trece printr-o pădure bătrână de brazi.
Amândouă variantele ajung pe creastă în spatele Vf. Sóvető, deci urcăm pe vârf pe porţiunea comună a variantelor, un urcuş de 80 de m pe distanţă de 500 de metrii. Pe versantul nord-estic al vârfului (1472 m) este o poiană întinsă, care oferă o privelişte excelentă spre valea pârâului Ciobăniş. Această poiană este în acelaşi timp şi şaua dinaintea Vf. Şoiul Mic. Vârful (1506 m) se înalţă abrupt pe ultimii metrii. Noi îl ocolim dinspre vest, aşa cum ocolim şi un mic vârf secundar (1521 m) dinaintea Vârfului Şoiul Mare (1553 m) Sub vârful împădurit este o poiană din care pornesc trei drumuri: cel spre dreapta se duce pe creasta vestică spre Ocloş, cel din mijloc prin creasta sudică spre Culmea Frasinului şi pârâul Tăietura coboară în valea Uzului. Noi mergem pe al treilea. Coborîm pe drumul forestier din stânga spre pârâul Raţa şi după trei km ajungem la şoseaua din Valea Uzului, la 300 de m de tabără.
Traseul 15.
Masivul Agăş (1359, 1344, 1377 m) - Vf. Cristin (1353 m) - Vf. Boghiod (1301 m) - Vf. Moşneagului (1283 m) - Tóstelek (1086 m) - pârâul Bence - La Ocloş
Marcaj: cruce albastră (pe unele porţiuni lipsă).
Distanţa de parcurs: 12 km.
Lungimea traseului: 5-6 ore.
Diferenţă de nivel: 550 m.
Legături: Traseul nr. 1.
Caracteristici: Recomandat numai pe timp de vară.
Putem începe traseul de pe traseul nr. 1. sau din valea Ciobăniş, cătunul Ghiurche. De pe şaua dintre Vf. Agăş (1358 m) şi Vf. lui Andrei (1307 m) porneşte creasta pe care vom merge. Din punctul în care drumul forestier din Ghiurche urcă pe creastă pornim spre est. Trecem printre cele două vârfuri (1344, 1377 m) ale masivului Agăş şi ajungem astfel pe versantul sudic. Urmăm linia curbelor de nivel până ce ajungem pe şaua dinaintea Vf. Cristin (1353 m). Traseul ocoleşte spre nord vârful. Până în acest punct am mers numai prin poieni, de aici trebuie să mergem strict pe liziera pădurii, deoarece se termină drumul forestier şi în continuare trebuie să urmăm traseul unei poteci abia vizibile. Pe versantul sudic al Vf. Boghiod (1301 m) trecem la câţiva metri sub vârf, apoi, la punctul numit "Coada Boghiod" (1266 m) cotim spre est, apoi spre nord-est. De aici înaintăm într-o pădure bătrână de brazi până la Vf. Moşneagului (1263-1283 m) unde iarăşi păşim pe un drum forestier. Printre cele două vârfuri drumul bifurcă - noi vom merge spre dreapta. Aceasta coboară pe creasta vestică spre Vf. Poposa. După 4 km ajungem la locul numit "Tóstelek" (1086 m). La capătul superior al poienii drumul bifurcă iarăşi, noi coborâm pe cel marcat, cel din stânga. Aceasta coboară foarte abrupt pe mai mult de un km prin valea pârâului Bence. De aici mai avem un km de mers până la şoseaua din Valea Uzului, la Ocloş. Traseul marcat cu cruce albastră se termină aici.
Înapoi la începutul paginii
Trasee turistice din sudul Munţii Ciucului
Traseul nr. 16.
Tabăra Valea Uzului - Colţul Başca(1237 m) - Başca Mare (1358 m) - Piscul Başca (1374 m)- Altízi-Piripó (1251 m) - Drum Forestier Başca - Vf. Repatu(1291 m)
Marcaj: cruce roşie, pe alocuri cu porţiuni lipsă.
Distanţa de parcurs: 16 km.
Lungimea traseului: 5-6 ore.
Diferenţă de nivel: 700 m.
Legături: traseul turistic nr. 1.
Caracteristici: Potrivit numai perioadei de vară.
Poteca turistică porneşte din tabăra de tineret din Valea Uzului. Traversăm spre sud-est drumul, apoi pârâul Fagul şi începem urcuşul pe o potecă nemarcată. Primul semn turistic îl întâlnim cu 100 de metrii mai sus: crucea roşie văzută ultima dată în tabără apare pe trunchiul unui brad. Poteca urcă şerpuind în pădurea de brazi. Trecem peste un mic pârâu, apoi printr-o poiană, în mijlocul căreia, pe un brad vedem iarăşi semnul. Poteca devine din ce în ce mai abruptă, până când ajungem la Colţul Başca (1237 m) unde schimbăm şi direcţia din sud-est în sud - sud-vest. Am ajuns pe creastă, care urcă în trepte, fiecare mic urcuş este continuat de o porţiune plată. La 1 1/2 ore de la start ajungem la Vf. Başca Mare (1358 m). De aici creasta unduitoare devine mai lată cu pante nu prea abrupte. După Colţul Başca (1374 m) drumul forestier se îngustează, coborâm pe o pantă abruptă şi direcţia predominantă devine sud-vest. Creasta pe această porţiune este foarte ascuţită şi iarăşi ne întoarcem spre sud. După 3 km ajungem la poiana mare de la "Altizi-Piripo" (1251 m) care oferă un loc de belvedere spre vest. Jos putem vedea valea îngustă a pârâului Başca. Vizavi vedem creasta principală a Munţilor Ciucului, cu vârfurile: Capostaş, Bobişca, Capoţag, Ciutacoş, Repatu şi Culmea "Füge". După ce ne-am tras sufletul continuăm drumul la marginea pădurii care urcă până la poiana "Feltizi-Piripo" (1204 m). Aceasta se întinde într-o şa. Pe porţiunea cea mai joasă întălnim un drum forestier, pe care continuăm drumul. Drumul forestier coteşte spre sud-vest şi merge pe o creastă foarte îngustă, care este cumpăna apelor pentru mai multe pârâuri - se numeşte "Hegyesnyak" - şi coboară în valea pârâului Başca. Continuăm drumul pe malul stâng al acestuia, şi începem un urcuş lin, dar constant, de 2 km, până când ieşim din vale pe versantul estic al Vf. Repatu. Ocolim spre sud vârful de 1288 m şi menţinem altitudinea medie de 1250 m, până când ajungem sub Vf. Repatu Mare (1291 m) pe creastă (diferenţă de nive l40 m). Aici putem continua drumul pe traseele 1 sau 17, sau ne întoarcem prin valea pârâului Başca în valea Uzului.
Traseul nr. 17.
Plăieşii de Sus - pârâul Repatu - Repatu Mic (1165 m) - Repatu Mare (1291 m) - Creasta "Füge" (1189 m) - Măgura Vinului (1038 m) - staţia de îmbuteliere "Perla Casinului" - pârâul Vinul - Iacobeni
Marcaj: punct roşu pe unele porţiuni lipsă.
Distanţa de parcurs: 20 km.
Lungimea traseului: 6-7 ore.
Diferenţă de nivel: 610 m.
Legături: cu traseele 1 şi 16.
Caracteristici: Accesibil în orice anotimp.
Pornim din capătul nordic al satului Plăieşii de Sus pe drumul forestier care urcă prin valea pârâului Casin. După un km de mers drumul se bifurcă în dreptul unui grup de case, drumul din dreapta fiind cel care ne duce spre Vf. Repatu.
Urcăm pe valea pârâului Repatu cam 2 km, până la punctul de confluenţă a pârâului Repatu Mare şi Repatu Mic. De aici mai urcăm cam 500 de metri pe valea pârâului Repatu Mare, până la punctul de vărsare al primului afluent al acestuia. Din acest punct avem 2 variante:
Traseul 17/A care urcă prin valea pârâului din stânga pe creasta Repatului Mic (1165 m) de unde, pe un parcurs de 4 km ajungem la Vf. Repatu Mare - aceasta este poteca marcată.
Traseul 17/B urmăreşte valea pârâului principal până la ruinele uzinei de îmbuteliere şi a băilor locale. Aici drumul forestier se termină. Avantajul variantei este că putem gusta din izvorul vestit care a fost îmbuteliat decenii la rând sub marca "Salutaris". De aici continuăm drumul pe o potecă montană. După cam 600 metrii pe un versant din stânga găsim drumul forestier care urcă abrupt din valea pârâului până la creasta Repatu Mic. Traseul este nemarcat. Urcuşul de 1,5 km duce prin pădure direct spre vârful Repatu Mare. Vârful este un punct de belvedere deosebit.
De la vârful Repatu Mare drumul continuă pe 5 km în pădure până la creasta "Füge". Pe această porţiune putem descoperi - detul de rar - semnul linia roşie (traseul nr. 1.), care apar concomitent cu traseul nostru, marcat cu punct roşu. Rămânem pe linia crestei, care pe această porţiune este destul de sinuoasă până la creasta "Füge", unde, în timp ce ne odihnim puţin, putem să admirăm priveliştea. Traseul continuă prin pădure prin Vf. Mocivar (1145 m) până la poiana Măgura Vinului (1038 m). La marginea poienii căutăm drumul forestier care coboară spre dreapta, care ne duce mai departe, prin valea pârâului Vinului pânâ la staţia de îmbuteliere "Perla Casinului" unde ajungem după un mers de 2,5 km. Pe parcurs putem gusta încă 3-4 izvoare de apă minerală, dar nici una nu se compară cu izvorul a cărei apă este îmbuteliată. După alte 3 km de mers în valea pârâului Vinului ajungem înapoi în Iacobeni.
Înapoi la începutul paginii
Trasee ocolitoare
Traseul nr. 18.
Staţia CFR Livezi - Viaduct Caracău - Vf. Livezii (1289 m) - creasta "Gyertyan" - creasta Cad - Vf. "Kocsonka" (898 m) - Vf. Cad (842 m) - Vf. Ceţii (765 m) - cariera Văcăreşti - Satu Nou
Marcaj: fără marcaj.
Distanţa de parcurs: 16 km.
Lungimea traseului: 5-6 ore.
Diferenţă de nivel: 610 m.
Caracteristici: Traseu practicabil tot anul.
Pe linia CF 501 coborâm la staţia Livezi. Aici, pe lângă şine mergem până la viaductul Caracău (Livezi - 1.3 km). Valea lată şi adâncă este străbătută de cea mai mare construcţie de acest gen din România. Lungimea viaductului este de 264 m, înălţimea 61 m, raza semicercului deschiderii principale este de 37 m. Prima variantă a fost construită o dată cu calea ferată, în 1897, minată spre sfârşitul primului război mondial. Reconstruită după război, a fost iarăşi aruncată în aer în 1944. A treia variantă, cea actuală există din 1945. Urcăm dealul prin păşune, sau coborând sub viaduct pe drumul forestier din vale urcăm pe Vf. Livezii (1289 m). De pe vârf putem admira panorama bazinului Ciucului de Mijloc. După care pornim pe marginea pădurii spre vest, pe creasta lungă a dealului Cad, încercând să evităm potecile care coboară de pe creastă spre dreapta. După ce trecem de o pădure - 2 km - ajungem pe porţiunea îngustă a crestei, numită creasta "Gyertyán". De aici putem vedea spre nord şi satele din Ciucul de Sus. De aici parcurgem creasta în toată lungimea ei, mergând pe un teren deschis, comod, care oferă privelişte frumoasă. După alte 2 km ajungem în dreptul staţiei CFR Nădejdea. Putem să întrerupem excursia în acest punct, sau să continuăm drumul pe creastă. Peste alte 2 km drumul se bifurcă, avem de ales între 2 variante:
Traseul 18/A: Vf. Stejarului (765 m) - cariera Văcăreşti - Satu Nou.
Traseul 18/B: în continuare pe creastă pănă la Vf. Racu (808 m), de unde coborâm la biserica banderială din Racu, una din monumentele importante ale zonei.
Traseul nr. 19.
Miercurea-Ciuc - Fitod - monumentul "Véreskép" - biserica din Leliceni - creasta "Bocskor" - Vf. Fagului (939 m) - Hosasău - capela Xántus - Fitod - Miercurea-Ciuc
Marcaj: fără marcaj.
Distanţa de parcurs: 15 km.
Lungimea traseului: 5-6 ore.
Diferenţă de nivel: 260 m.
Caracteristici: Traseu uşor, pentru orice anotimp.
Pornim din capătul estic al oraşului Miercurea-Ciuc, de lângă redacţia ziarelor locale pe drumul asfaltat ce duce la Misentea. Ocolim "Dealul Cáka" şi lăsăm în urmă lacul de acumulare Şuta la dreapta şi muntele Şumuleul Mare la stânga. La intersecţia din capătul satului Fitod nu intrăm în sat, ci o luăm la dreapta, continuându-ne drumul spre monumentul "Véreskép", primul punct de reper important al traseului. După ce admirăm construcţia continuăm drumul, intrăm în satul Leliceni. Pe prima stradă spre stânga urcăm spre biserica catolică, un monument arhitectonic important al zonei. În faţa bisericii este un tei de circa 300 de ani, monument al naturii. După ce am admirat şi am odihnit sub teiul ocrotit de lege, continuăm drumul, urcând muntele din spatele bisericii. Trecem prin valea mocirloasă a pârâului Banatoş şi urcăm pe creasta "Bocskor", continuăm drumul pe creastă spre Hosasău. Cu puţin înaintea Vf. Fagului creasta este intersectată de un drum nepavat, care trece din Misentea în Hosasău. De această dată nu urmăm drumul, ci înaintăm pe creastă spre Vf. Fagului şi spre Vf. Trei Fântâni (948 m). În şaua dintre cele două vârfuri trece principalul drum de acces spre Hosasău, de data aceasta coborâm în cătun pe un drum abrupt pe marginea unei păduri mici. În mijlocul văii, pe un mic deal se găseşte capela cătunului, cu cimitirul părăsit. Localitatea în anul 1974 a fost declarată părăsită, dar de atunci s-a repopulat, în principal cu oameni de la oraş care au cumpărat casele părăsite şi le folosesc ca şi case de vacanţă. Ne întoarcem spre Fitod prin valea părăului, paralel cu creasta. După cam 2 km de mers, la marginea pădurii, spre stânga se află capela Xántus. Vizavi, pe dealul "Libidari" în pădure se mai văd ruinele castelului familiei "Xántus". De la capelă mai avem 2 km de mers până la Fitod. Trecem prin sat, şi la capătul acestuia ajungem înapoi la drumul de unde am pornit.
Traseul nr. 20.
Miercurea-Ciuc - versantul sudic al muntelui Şumuleul Mare - Vf. Şumuleul Mare (1033 m) - şaua Şumuleului - capela Sf. Anton - izvorul de apă minerală Şumuleu - biserica din Şumuleu - Miercurea-Ciuc
Marcaj: fără marcaj.
Distanţa de parcurs: 10 km.
Lungimea traseului: 4-5 ore.
Diferenţă de nivel: 380 m.
Caracteristici: Traseu uşor, pentru orice anotimp.
Acest traseu este - pe lângă un traseu turistic frumos şi un pelerinaj pentru credincioşi. Ieşim din oraş prin str. Leliceni, şi urcăm pe şoseaua asfaltată până ce depăşim dealul "Cáka". În acest punct, spre stânga începe un drum nepavat care urcă abrupt versantul sudic al muntelui Şumuleul Mare. Orizontul se deschide în timp ce urcăm, priveliştea este din ce în ce mai frumoasă. Urcăm până la drumul forestier care înconjoară muntele la nivelul muntelul Şumuleul Mic. Pe acest drum continuăm mersul spre est. Drumul se termină după 500-600 m pe o poiană, Poiana Şerpilor, unde găsim drumul care urcă spre vârf printr-o plantaţie de brazi. Pe un traseu nu prea abrupt urcăm in mica şa între vârful secundar şi cel principal al muntelui, şi de acolo pe vârful propriu-zis. Pe vârf se găseşte un turn ce marchează punctul geodezic din vârf, un excelent punct de belvedere. Putem sui pe turnul de 25 m realizat din ţevi de oţel, este singurul punct din care putem admira în acelaşi timp bazinele celor trei Ciucuri, de Jos, de Mijloc şi de Sus. După ce am admirat priveliştea rară coborâm spre Şaua Şumuleu, locul de desfăşurare a pelerinajelor de Rusalii şi a Festivalului "Ziua celor O Mie de Fete Secuience". Mai spre sud-vest găsim capela Sf. Anton, şi capela Salvator, pe lângă care putem coborî pe versantul abrupt pe unde urcă pelerinii, Pasul lui Iisus, marcat cu cele 14 staţii ale Golgotei. Jos, la poalele muntelui Şumuleul Mic ne aşteaptă izvorul de apă minerală. Întoarcem în oraş sau prin strada Szék sau prin cîmp, spre cartierul Spicului.
Înapoi la începutul paginii
Băile Tuşnad şi Masivul Ciomatul
Căi de acces, posibilităţi de cazare în Masivul Ciomatu
Căi de acces
Masivul Ciomatul este accesibil prin valea Oltului. Pe aici trece DN 12 şi linia CFR 400 dintre Braşov şi Miercurea-Ciuc.
Reperele turistice vestite ale masivului pot fi vizitate din localităţile, gările din zonă: Bixad, Tuşnad-Băi, Tuşnad. Din oricare dintre localităţile din jurul Masivului Ciomatul pornesc poteci turistice la Lacul Sfânta Ana, atracţia principală a zonei.
Posibilităţi de cazare, adrese şi telefoane utile
Băile Tuşnad
Cazare şi masă
Hotel Ciucaş: Str. Voinţa nr. 1. Tel: 122 184. Fax: 121482 8 camere cu un pat, 74 camere cu două paturi, 3 apartamente.
Hotel Olt: Str. Voinţa nr. 2. Tel: 111 676, Fax: 150 876 6 camere cu un pat, 125 camere cu două paturi, 3 apartamente.
Hotel Tuşnad: Str. Olt nr. 45. Tel: 115 074
Pensiunea Ciomatul(): Str. Avântului, 2 camere cu trei paturi, 1 cameră cu două paturi, 2 băi şi WC. Încălzire centrală, posibilitate de masă la comandă, bar. Tel: 132 145
Pensiunea "Szejke": Str. Morii nr. 52. Tel: 135 590
Univers Turist kft.: Str. Oltului nr. 86. Tel: 135 447
Camping: Tel: 135 087
Restaurantul şi cofetăria Veveriţa Tel: 135 096
Camelia S.C.C.: Restaurant Perla Str. Oltului nr. 88. Tel: 135 571
Balneo Tour SRL.: Str. Voinţa nr. 13. Tel: 135 011
Servicii
Autoservice: Tel: 135 393
Benzinăria BenzotHAR: Tel: 135 057
Forrimpex SRL.: Str. Oltului nr. 108. Tel: 135 448
Farmacie: Str. Oltului 94. Tel: 135 128
Peco - benzinărie: Tel: 135 160
Poşta: Tel: 135 143
Poliţia: Tel: 135 005
CEC: Tel: 135 057
Tusnad SA: Str. Oltului nr. 102. Tel: 135 537, 135 292, 135 108
Gara CFR: Tel: 135 015
Primăria: Tel: 135 006
Tuşnadul Nou, Tuşnad, Lăzăreşti, Bixad
Turism rural, găzduire la case particulare, loc de cort, în timpul vacanţelor în şcoli.
Lacul Sfânta Ana
Cabana Sfânta Ana, 15 locuri, camping, bar. Telefon prin centrală manuală.
Înapoi la începutul paginii
Trasee din Tuşnad Băi
Traseul nr. 1.
Băile Tuşnad - Turnul Apor - Dealul Ludmilla - Băile Tuşnad
Marcaj: punct roşu.
Lungimea traseului: 50 min - 1 ore.
Distanţa de parcurs: 1,5 km.
Diferenţă de nivel: 68 m.
Cel mai scurt, cel mai uşor traseu, recomandabil pentru toate vârstele. Este primul traseu marcat din Băile Tuşnad.
Traseul turistic porneşte din mijlocul staţiunii, din faţa biroului de turism. Trece pe lângă Hotelul Olt, apoi merge pe strada Voinţa, lângă Cofetăria Veveriţa, policlinica balneară, izvoarele Mikes şi Apor şi ajunge la marginea pădurii. Aici se termină strada pavată, traseul continuă pe o potecă bine bătătorită. După cam 10 minute traseele marcate cu punct roşu şi cruce roşie se despart. Ultimul urcă spre Lacul Sfânta Ana, primul se întoarce spre stânga şi continuă pe versantul muntelui Surduc aproape pe orizontală. După cca. 10 minute apare turnul Apor (la altitudinea de 701 m). După punctul de belvedere drumul întoarce mai întâi spre dreapta, apoi spre stânga, ocolind izvoarele unui mic pârâu. Pe mica vale coboară o potecă care ajunge în staţiune lângă Hotelul Ciucaş. La 15-20 minute de mers de la Turnul Apor ajungem pe o mică poiană amenajată cu bănci. De aici, după cam 100 m spre vest ajungem la punctul de belvedere Ludmilla. (725 m).
Drumul de întoarcere în staţiune este de fapt o stradă largă, cu case, cabane noi, care se termină în spatele Hotelului Ciucaş, pe strada Voinţei.
Traseul nr. 2.
Băile Tuşnad - Lacul Ciucaş - Stânca Şoimilor
Marcaj: triunghi roşu.
Lungimea traseului: 1-2 ore.
Distanţa de parcurs: 2,5 km.
Diferenţă de nivel: 189 m.
Traseu recomandat pentru turişti antrenaţi, cu condiţie fizică corespunzătoare. Este contraindicat pentru bolnavii de inimă, a sistemului circulatoriu şi respiratoriu, de reumatism şi alte boli ale articulaţiilor, cartilajelor.
Traseul porneşte de la parcarea centrală, trece şoseaua naţională şi merge în sus, spre Ciuc. După 170 m coboară pe strada Ciucaş, spre stânga, traversează linia ferată, apoi, paralel cu traseul acestuia ajunge la podul Oltului. Pentru prima porţiune există şi varianta de a coborî la lacul Ciucaş pe scările din spatele bisericii catolice. Trecând podul Oltului drumul se bifurcă. Spre stâmga putem ajunge la camping şi la mofetă. Spre dreapta continuă traseul marcat cu triunghi roşu urcă spre Stânca Şoimilor. Trece printr-o poiană mică, şi urcă pe drumul forestier care duce spre Cariera Carpitus. Marcajul, după numai 25 metrii părăseşte drumul, trece pârâul Corbului şi urcă pe 18 serpentine pe versantul abrupt al Stâncii Şoimilor. După o urcare de 25-30 minute pădurea se rarefiază şi ajungem în spatele unei stânci mai mici, aflată la capătul de sud al Stâncii Şoimilor. Puţin mai spre dreapta părăsim poteca şi după cam 10 m urcăm cu grijă pe o pantă abruptă şi deodată ne trezim pe o stâncă. Dar nu am ajuns încă la obiectivul nostru, care deja se vede spre stânga (nord). După acest mic ocol ne întoarcem pe traseul marcat cu triunghi roşu, mai mergem 3-4 minute spre nord până când, în sfârşit ajungem la stâncile gri. Am ajuns pe Stânca Şoimilor, având o cruce în vârf, un memento pentru cei mult prea îndrăzneţi! Sub noi este un gol de 200 m, de aici putem admira priveliştea oferită de staşiune, de defileul Oltului şi de masivul Ciomatul.
Traseele nr. 3. şi nr. 3/A
Băile Tuşnad - Cabana Lacul Sfânta Ana
Marcaj: cruce roşie până la cabană, triunghi albastru pe Ciomatul Mare.
Lungimea traseului: pentru urcare 3-3 1/2 h, pentru coborâre 2-2 1/2 h.
Distanţa de parcurs: 6 km.
Diferenţă de nivel: 554 m.
Cei mai mulţi turişti aleg acest traseu foarte dificil, abrupt, neştiind că există alte trasee mai uşor de parcurs, care solicită mai puţin muşchii şi plămânii turistului pentru a ajunge la acelaşi obiectiv: Lacul Sfânta Ana. Traseul este recomandat numai pentru cei cu condiţie fizică excelentă. Iarna este aproape impracticabil din cauza pericolului de alunecare, cu un pericol însemnat de a "dobândi" nişte amintiri nedorite sub forma unor fracturi ale mâinilor şi picioarelor. Şi pe timp de vară se recomandă folosirea traseului numai pentru coborâre la Băile Tuşnad.
Pe marginea din dreapta a pârâului Comloş traseul marcat cu cruce roşie urcă poteca ce este formată din nu mai puţin de 32 de serpentine. Traseul porneşte din locul descris la Traseul nr. 1. Din punctul în care cele două trasee se despart traseul marcat cu cruce roşie urcă 3,2 km prin nişte serpentine foarte strânse până la şaua dintre Ciomatul Mare şi Ciomatul Mic, de la 656 m altitudine la care se află staţiunea Băile Tuşnad, până la altitudinea de 1210 m. Poteca trece prin pădure deasă de brazi, apoi de fagi. Primul loc de odihnă este în mica poiană din şa, unde traseul nostru întâlneşte traseul care urcă de la Vf. Cetăţii, marcată cu linie albastră. Părăsind poiana intrăm iarăşi în pădure, mergând aproape pe orizontală o porţiune importantă. Pe creastă - pe marginea craterului - cu ajutorul unui panou fixat pe trunchiul unui fag uriaş, suntem atenţionaţi asupra existenţei traseului alternativ marcat cu triunghi albastru care, cu un ocol de 30 de minute, ne duce pe Vf. Ciomatului Mare (1301 m). Poteca vânătorească - pe alocuri foarte dificilă - urcă printre stânci mari. Ultima porţiune este un drum lat, care urcă abrupt la vârf prin pădurea deasă de brazi. După vârf urmează o porţiune de drum printr-o pădure rară de fagi. Dacă ne întoarcem din escaladarea vârfului drumul coboară în continuu la poiana Mohoş, la cumpăna apelor dintre Tinovul Mohoş şi Lacul Sfânta Ana, la cabană (1065 m) şi camping.
Traseele nr. 4. şi 4/A.
Băile Tuşnad - Vf. Cetăţii - Cabana Sfânta Ana - Muchia Lacului - Bixad
Marcaj: linie albastră; punct albastru până la Vf. Cetăţii.
Lungimea traseului: urcare 4-5 h, coborâre 3 1/2-4 h.
Distanţa de parcurs: 14 km.
Diferenţă de nivel maximă: 560 m.
Traseul este recomandat pentru cei cu condiţie fizică bună. Practicabil tot anul.
Traseul porneşte din centrul staţiunii Băile Tuşnad, din parcarea centrală. Marcajul linie albastră urmăreşte şoseaua până la benzinărie, unde urcă spre dreapta spre "cantina nr. 5", în ruine azi. Pe marginea pădurii începe poteca care urcă pe marginea pârâului Cetăţii printre stănci. După un urcuş abrupt de 45 de minute ajungem la o bifurcaţie, în care urmăm poteca din stânga, cea marcată. După alte 15 minute ajungem la marginea platoului Vârfului Cetăţii la drumul vechi care urca pe acesta.
Aici din poteca turistică marcată cu linie albastră se desprinde spre stânga poteca marcată cu punct albastru (Traseul nr. 4/A), pe care în decurs de 15 minute putem ajunge la Cetate. După ce ne întoarcem în şa, continuăm drumul pe poteca marcată cu linie albastră. După 150 m în stânga întâlnim drumul ce urcă de la pârâul Tisei. Mai departe urcăm prin pădurea bătrână spre sud, în şaua dintre vârfurile Ciomatului. După 8-10 minute traseul trece peste pârâul Cetăţii şi coteşte spre sud-est. Urcuşul este din ce în ce mai abrupt, cea mai dificilă porţiune fiind cea dintre Vf. Surduc şi Ciumatul Mare. Poteca ajunge în poiana din şaua dintre vârfuri, unde se întâlneşte cu poteca marcată cu cruce roşie care urcă din Băile Tuşnad. De aici cele două poteci au acelaşi traseu până la cabana Sfânta Ana. Traversăm campingul şi continuăm drumul pe marginea craterului pe o potecă care urcă lin. După 15 minute (1 km) ajungem la marginea pădurii, unde cotim 90° spre dreapta. Aici, pe Muchia Lacului beneficiem de o belvedere rară spre sud. Continuăm drumul prin pădure, unde întâlnim poteca care urcă de la Motelul Unio din Bixad, marcată cu cruce albastră.
După 20 de minute ieşim iarăşi din pădure, şi pe malul drept al pârâului Alsótó, pe câmp deschis continuăm drumul spre Bixad.
Traseul nr. 6.
Pârâul Vârghiş - Poiana Mohoş - Cabana Sfânta Ana
Marcaj: triunghi galben.
Lungimea traseului: în urcare 2 h, în coborâre 1 1/2 h.
Diferenţă de nivel: 420 m.
Distanţa de parcurs: 5,5 km.
Traseu recomandat în toate anotimpurile, pentru toate categoriile de vârstă.
La ieşirea dinspre nord a staţiunii Băile Tuşnad, după 1,25 km - spre Miercurea-Ciuc - din şosea pleacă în dreapta un drum forestier străjuit de plopi, drumul forestier Vârghiş. O bună porţiune a drumului este practicabil şi cu autoturism. După 1,2 km drumul traversează valea pârâului, şi după alte 750-800 m, spre stânga pleacă drumul forestier Haramul Mare, care urcă până în valea pârâului Veress. De la bifurcaţie spre dreapta traseul marcat cu triunghi galben ajunge după 250 m într-o mică poiană. La marginea acestuia se află un mic refugiu vânătoresc. Cei care urcă cu maşina, pot să-şi lase vehiculul aici. Traseul urcă spre stânga, spre sus în pădurea umedă pe versantul vestic al Vf. Mohoş şi Haramul Ierbos. După 15 minute ajungem pe o poiană alungită, după care, după alte 15 minute de mers prin pădure, ieşim pe o altă poiană unde există şanse serioase să întâlnim căprioare sau cerbi. Pădurea de brazi lasă loc fagilor şi din dreapta şi stânga întâlnim o serie de poteci. Urcăm pe poteca marcată până la şaua dintre vârful Mohoş şi Ciomatul Mare. De aici poteca coboară lângă Tinovul Mohoş unde se uneşte cu traseul marcat cu punct roşu. De aici cabana Sfânta Ana se află la 1,5 km. Poteca urcă pe marginea Tinovului Mohoş, apoi traversează poiana Mohoş şi ajungem, în fine la Cabana Sfânta Ana.
Traseul nr. 7.
Motelul Unio - Cabana Lacul Sfânta Ana
Marcaj: cruce albastră.
Lungimea traseului: în urcare 1, 1/2 h, coborâre 1 h.
Diferenţă de nivel: 430 m.
Distanţa de parcurs: 3,75 km.
Traseu practicabil tot anul, pentru toate categoriile de vârstă.
Pornim de la Motelul Unio de la graniţa judeţelor Harghita şi Covasna. De la Restaurantul Morii din Tuşnad Băi putem ajunge în 30 de minute la motel, sau putem să mergem pe şosea, cu automobilul, sau cu trenul până la Halta Cariera Carpituş. Drumul de la motel urcă prin pădurea rară de fagi, şi după 15 minute ajungem pe creasta care urcă spre vârf. Aici întâlnim un drum lat - vechiul drum militar - pe care urcăm spre stânga. Urmează o porţiune abruptă de 35°, care din fericire este destul de scurtă, poate fi depăşită în cel mult 10 minute. Ajunşi sus, continuăm drumul spre dreapta, apoi, urmând marcajul, iarăşi cotim spre stânga, pe un drum forestier care urcă Dealul Taţa. Urcăm relativ lin, apoi cotim spre est pe creastă şi ajungem într-o porţiune cu pădure foarte tânără, unde trebuie să fim foarte atenţi, să nu pierdem traseul. În curând ajungem la un drum forestier, care ne ajută în orientare, şi pe care urcăm spre stânga. După puţin timp părăsim drumul şi mergem mai departe pe o potecă, care urcă iniţial spre vest, apoi spre nord. Trecănd de şaua din spatele Vf. Taţa peisajul se schimbă, intrăm în pădurea de brazi care acoperă craterul Ciomatului. Aici, pe o mică poiană întâlnim traseul marcat cu linie albastră care coboară spre Bixad. De aici începem coborârea spre Lacul Sfânta Ana pe un drum forestier. După 10 minute pădurea de brazi se rarefiază. După ce ieşim din pădure vedem capela Sfânta Ana pe malul de vizavi. Urmăm marcajul cruce albastră, trecem în faţa capelei şi urcăm din crater la cabană.
Înapoi la începutul paginii
Trasee în zona Lacul Sfânta Ana
Traseul nr. 8.
Tinovul Mohoş - Băile "Nadaş" - gara CFR Tuşnadul Nou
Marcaj: punct roşu.
Lungimea traseului: în urcare 4-4 1/2 h, în coborâre 3-3 1/2 h.
Diferenţă de nivel: 395 m.
Distanţa de parcurs: 14 km.
Este una din traseele turistice practicabile tot anul; deosebit de frumos.
Începutul traseului este marcat pe stejarul din faţa cabanei. Pornim pe poteca care trece prin Tinovul Mohoş, care este paralelă cu marginea vestică şi nordică a acestuia, împreună cu marcajul triunghi galben. După 1,5 km cele două marcaje se despart. Traseul marcat cu triunghi galben coboară spre valea pârâului Veress, iar traseul nostru, marcat cu a punct roşu continuă încă 300 de m pe malul tinovului. La marginea poienii, după o mică movilă traseul coboară abrupt în pădure. La circa 150 de m de traseu începe valea adâncă de 30-40 m a pârâului Veress. Aici putem găsi nenumărate mărturii ale vulcanismului, scoase la iveală de eroziunea pârâului. Ne întoarcem de la pârâu pe traseu, continuându-ne drumul spre Tuşnadul Nou, Lăzăreşti. Spre stânga trecem pe lângă Vf. Mohoş, Ierbos şi Haramul Mare. Poteca ajunge repede pe o poiană de cca. 600 m lungime, apoi intră în pădure, transformăndu-se în drum forestier. Pe această porţiune marcajele sunt rare, pictate pe stânci. Până la marginea pădurii drumul merge aproape la orizontală, până la pragul de la liziera pădurii, unde coboară abrupt pe o distanţă de 1200 m, după care părăseşte definitiv pădurea. De aici o săgeată arată spre stânga pe trunchiul unui brad imens. Poteca merge pe liziera pădurii cam 1 km până când întâlneşte drumul forestier care coboară de pe Haramul Mare şi Fagul Rotund. După o jumătate de oră de mers trecem pe lângă Băile "Nadăş" şi zona de protecţia naturii cu acelaşi nume. Ocolişul de 250 m este marcat de o săgeată spre stânga, dar şi fără aceasta descoperim mica pădure de brazi şi mesteceni din valea pârâului cu trestie - de unde a şi primit denumirea locul (Nád - trestie). Pe teritoriul rezervaţiei găsim mai multe izvoare de ape minerale, două bazine căptuşite cu scânduri de brad şi pavilionul băilor. Este un excelent loc de camping şi de recreaţie. Din faţa pavilionului, din traseu pleacă o potecă nemarcată spre dreapta la Tuşnadul Mare şi Lăzăreşti aflate la 2,5 km.
Traseul coboară pe malul drept al pârâului Trestiei şi ajunge la şosea în marginea estică a Tuşnadului Nou.
Traseul nr. 9.
Lacul Sfânta Ana - Hotel Carpaţi
Marcaj: cruce galbenă.
Lungimea traseului: 1 1/2-2 h.
Diferenţă de nivel: 245 m.
Distanţa de parcurs: 7 km.
Traseul foarte popular printre turişti este, cel mai scurt drum între Lacul Sfânta Ana şi Băile Balvanioş. Este practicabil tot anul.
Porneşte din curtea cabanei împreună cu traseul spre Vf. Ţeţelea marcat cu cruce albastră. Traversează campingul, trece şoseaua şi se continuă pe malul sudic al Tinovului Mohoş. După un sfert de oră trece iarăşi peste şosea şi de aici continuă într-o pădure de fagi spre Vf. Cocoizaş (1115 m), unde cele douâ marcaje se despart. Traseul nostru merge pe creastă, şi după scurt timp părăseşte pădurea şi continuă pe o poiană. Traseul marcat cu cruce galbenă coboară prin pădurea de fagi. După cam 20 de minute întălnim din nou şoseaua care urcă spre Lacul Sfânta Ana. Mergem pe şosea în jur de 250 m, apoi intrăm din nou în pădure în care continuăm drumul până la intersecţia şoselei cu drumul spre Băile Balvanioş. De aici mai avem de mers 1,75 km până la Hotelul Carpaţi din staţiunea Balvanioş pe marginea şoselei.
Traseul nr. 10.
Lacul Sfânta Ana - Ţeţelea
Marcaj: cruce albastră.
Lungimea traseului: 3 1/2-4 h.
Diferenţă de nivel: 105 m.
Distanţa de parcurs: 9 km.
Traseu de dificultate medie, pe timp de iarnă recomandat numai turiştilor bine echipaţi şi antrenaţi. Este recomandabil, să avem rezerve de apă, pentru că pe parcurs nu avem nici un izvor, dacă nu ne abatem de la traseu la Tinovul Buffogo la singurul izvor de apă minerală de aici.
Marcajul cruce albastră porneşte împreună cu marcajul crucea galbenă din curtea cabanei, şi urmează acelaşi traseu până la Vf. Cocoizaş.
Marcajul cruce albastră continuă pe poteca care urmăreşte linia crestei spre nord. Muntele Cocoizaş are două vârfuri mici, abia vizibile. Printre cele două poteca coteşte spre dreapta şi coboară spre şosea. De aici mergem pe şoseaua care coboară de la Lacul Sfânta Ana. După 1,1 km - 15 minute ajungem la panoul care semnalizează graniţa judeţului Harghita. Întrăm pe drumul forestier care urcă lin spre est, apoi sud-est spre Muntele Bolondoş (1082 m). După aceasta drumul coboară lin spre nord-est, până când ajunge într-o şa, în care întâlneşte drumul forestier care urcă din Tinovul Buffogo. Din acest punct urcăm spre Vf. Gheţii (1093 m), apoi coborâm în şaua dinaintea Vf. de Mijloc (1087 m). După vârf, în şaua dinaintea Vf. Gorgan (1135 m) întâlnim traseul marcat cu cruce roşie care urcă de la Cetatea Balvanioş şi se duce la Lăzăreşti. Tot aici întâlnim şi traseul marcat cu linie albastră, care duce dinspre Băile Balvanioş la Pasul Niergheş.
După câteva minute începem escaladarea Vf. Ţeţelea, un munte pleşuv cu versanţi abrupţi. Pe vârf (1173 m), lângă punctul geodezic se termină traseul nostru.
Înapoi la începutul paginii
Alte trasee
Traseul nr. 18.
Cozmeni - Lăzăreşti - Câmpului Capelei - Cetatea Balvanioş
Potecă turistică nouă. Marcaje din 1995.
Marcaj: cruce roşie
Lungimea traseului: 5-6 h.
Distanţa de parcurs: 15,5 km.
Diferenţă de nivel: 385 m
Singurul traseu turistic, care face legătura dintre Ciucul de Jos cu Cetatea Balvanioş. Marcajul urmăreşte traseul drumului vechi spre Turia, care în timpul secolelor a fost drumul cel mai scurt între Ciuc şi Trei Scaune. Noi pornim de la Lăzăreşti, de lângă băile locale "Nyír". Traseul turistic, după ieşirea din sat urcă printre dealuri şi poieni, şi în curând intră în pădurea de brazi. După ce depăşeşte izvoarele pârâului "Hi" şi izvoarele de apă minerală din această zonă urcă pe marginea nordică a Gropii Mari (938 m). Drumul continuă în pădure, până la marginea Câmpului Capelei. Este un loc potrivit pentru ridicarea corturilor la nevoie. După Câmpul Capelei drumul forestier continuă pe alte 2 km, după care devine aproape impracticabil. În acest punct drumul bifurcă, noi înaintăm pe cel din dreapta, poteca marcată, prin pădurea tânără de brazi. În apropierea creastei poteca coteşte spre dreapta şi după câteva serpentine ajungem la marginea pădurii, printre Vf. de Mijloc şi Vf. Gorgan. Aici întâlnim traseul dinspre Lacul Sfânta Ana marcat cu cruce albastră şi traseul care duce la Cetatea Balvanioş marcat cu linie albastră. Coborâm spre dreapta, la marginea poienii şi înaintăm pe traseul de creastă, care urcă spre Vf. de Mijloc printr-o pădure apoi printr-o poiană. După aproximativ 2,25 km urmând marcajul cruce roşie ajungem la ruinele Cetăţii Balvanioş.
Traseul nr. 19.
Ţeţelea - Pasul Casin - Dl. Capra
Marcaj: linie albastră.
Lungimea traseului: 3 1/2 - 4 h.
Distanţa de parcurs: 12 km.
Diferenţă de nivel maximă: 298 m.
Traseul nr. 19. Începând cu Vf. Ţeţelea este de fapt traseul de creastă a Munţii Ciucului, şi în acelaşi timp continuarea traseului nr. 17. de la Balvanioş. De pe Vf. Ţeţelea spre nord urmăm traseului unui drum forestier lat pe porţiunea sudică a Munţii Ciucului, Platoul Niergheş. Traseul de creastă trece prin poieni şi păduri mici, şi există posibilitatea de a se refugia în caz de nevoie în colibele păstoreşti. Primul tronson, până la Pasul Casin - monumentul eroilor din 1849 - este de 8,5 km. Ocolim vârfurile secundare de fiecare dată prin dreapta. Pe ultima porţiune direcţia generală de mers se schimbă din nord în nord-est şi coboară abrupt pe ultima porţiune la drumul Casinului, în Pasul Casin (875 m). Pe lângă monument trecem şoseaua şi urcăm în pădurea de vizavi. După o scurtă ascensiune ajungem pe Vf. Ferteş (1054 m) şi continuăm mersul pe poiana largă din jurul vârfului. După vârf traseul coteşte spre est şi după scurt timp ajungem pe Dealul Capra (1060 m), punctul final al traseului.
Traseul nr. 22.
Tuşnadul Nou - Poiana Mitaci
Marcaj: punct albastru.
Lungimea traseului: 2-3 h.
Distanţa de parcurs: 8 km.
Diferenţă de nivel: 626 m.
Pornim pe poteca turistică marcată cu punct albastru din staţia CFR Tuşnadu Nou, care urcă pe traseul de creastă a Masivului Harghita. La început mergem prin sat, după care înaintăm pe drumul forestier bine întreţinut din valea pârâului Mitaci. Urcăm din lunca Oltului până la creasta Harghitei de Sud. Înaintăm în valea pârâului Mitaciul Mare, spre şaua dintre Vf. Mitaci şi Vf. Capuş. În poiana de sub Vf. Mitaci, în Pasul Mitaci, pe traseul vechiului drum care leagă bazinul Baraoltului de Ciucul de Jos întălnim marcajul traseului principal de creastă din Harghita: dunga albastră.
Înapoi la începutul paginii
Izvorul Mureşului şi împrejurimile
Trasee turistice din zona Izvorul Mureşului
Izvorul Mureşului - Grinţeş - vf. Răchiţiş - Culmea Ineului - vf. Poienii Oştoroş - vf. Fagul Roşu.
Marcaj: cruce albastră.
Timp necesar: 4 ore.
Lungimea traseului:12 km.
Diferenţă de nivel: 860 m.
Pornim spre sud din Izvorul Mureşului pe lunca Mureşului. După ce vizităm izvorul arătat turiştilor drept izvorul Mureşului (adevăratul izvor fiind mult mai sus, la 1350 m altitudine pe versantul sud-vestic al Muntelui Negru în apropierea Vârfului Fagului) urcăm pe munte pe marginea vestică a pârtiei de schi. După 2 km de ascensiune virăm spre sud-vest pe poteca marcată şi prin frumoasele păduri de brazi de pe muntele Răchitiş înaintăm spre Poiana Ineului. Lângă o colibă păstorească traversăm traseul 2B, după care urcăm spre izvoarele pârâului "Köves" continuând traseul până la Vf. Poienii Oştoroş (1386 m). Până aici am parcurs deja 10 km. Drumul nostru continuă pe marginea craterului Oştoroş spre vest, apoi spre sud-vest şi după 2 km ajungem pe punctul de belvedere de pe Vf. Fagul Roşu, unde întâlnim traseul crestei principale a Masivului Harghita, marcată cu linie albastră.
Traseul nr. 1.
Gheorgheni - Campingul Km 4. - Pasul Pângăraţi - Lacul Roşu - Cheile Bicazului.
Distanţa de parcurs: 32 km. Putem traversa traseul cu maşina sau cu una cu autobuzele care circulă dintre Gheorgheni şi Bicaz, respectiv Piatra Neamţ.
Excursii pe jos:Izvorul Oltului - Fagul Înalt, 8 km, 2 1/2 ore. Peştera Súgó, 8 km, 2 1/2 ore. Pasul Pângăraţi, 15 km, 4 ore. Hăşmaşul Mare, 16 km, 6 ore. Cetatea Both, 3 km, 1 ore. Vârful Prişca, 12 km, 4 ore. Muntele Negru - Izvoarele Mureşului, 12 km, 4 ore.
Gheorgheni - Campingul Km 4. - Valea pârâului Fagului Înalt - izvoarele Oltului 12 km, 4 ore, diferenţă de nivel 400 m.
Marcaj: cruce albastră în vale, punct roşu pe creastă. Traseu uşor. Până la Campingul Km 4 putem merge cu autobuzele orăşeneşti.
Traseul nr. 3.
Gheorgheni - Valea Strâmbă - Voşlobeni - Izvorul Mureşului, 20 km.
Traseul poate fi parcurs cu maşina sau cu trenul.
Drumeţii din Izvorul Mureşului
Izvorul Mureşului - Vf. "Ponk-bükk" (1096 m) - Muntele Negru (1538 m) - Izvoarele Mureşului (1350 m) - valea pârâului "Meszes" - Izvorul Mureşului 10 km, 4 ore.
Poteca este marcată cu cruce roşie până la Vf. Muntele Negru.
Drumul de întoarcere nu este marcat.
Izvorul Mureşului - Muntele Negru - Vf. "Irott-kő" (1377 m), 8 km, 4 ore.
Până la Vf. Muntele Negru este identic cu traseul precedent, de acolo mergem 5 km pe creastă spre est până la Vf. "Irott-kő".
Izvorul Mureşului - Muntele Negru - "Irott-kő" - Bălan, 15 km, 5 ore.
Izvorul Mureşului - Vf. Grinţieş (1123 m) , 3 km, 1 ore.
Izvorul Mureşului - vf. Răchiţiş (1155 m) prin valea Pârâului adânc, 7 km, 2 1/2 ore.
Traseul nr. 4.
Gheorgheni - Valea Strâmbă - Heveder - pârâul Heveder - Peştera "Súgó", 15 km.
Traseul nu este marcat, dar nu există pericolul greşelilor, poate fi parcurs şi cu maşina.
Traseul nr. 5.
Gheorgheni - Valea Strâmbă - Chilieni - Suseni - Pasul Liban, 20 km, diferenţă de nivel 220 m.
Până la Pasul Liban mergem cu maşina, de acolo putem urmări traseele din Munţii Ghiurghiului şi din Masivul Harghita.
Traseul nr. 6.
Gheorgheni - Joseni - Borzont - Pasul Bucin - Vf. Saca - Pasul Bucin - Culmea Luminată.
Drumul de cca. 30 km până la Pasul Bucin îl parcurgem cu maşina. De la Praid suntem la 21 km, de la Gheorgheni la 30 km.
Trasee din pasul Bucin
Excursii cu maşina
Salina din Praid, 22 km - Sovata, 32 km.
Praid - Corund - Lupeni - Odorheiu Secuiesc, 61 km.
Gheorgheni - Lacul Roşu - Cheile Bicazului, 60 km.
Gheorgheni - Izvorul Mureşului, 50 km.
Drumeţii
Vf. Saca, 8 km, 3 ore.
Vf. Borzont - Culmea Luminată , 4 km, 1 1/2 ore.
Bogdán, 8 km, 3 ore.
Sovata (prin Vf. Saca), 25 km, 9 ore.
Vf. Piatra Ascuţită (Vf. Borzont), 15 km, 7 ore
Staţia meteorologică pasul Bucin, 1 km, 20 minute.
Hoteluri, moteluri, cabane, spaţii de cazare
Zona Gheorgheni
Hotelul şi Restaurantul Mureşul: 200 de locuri. Bul. Frăţiei nr. 5. Telefon: (4)066-161904.
Hotelul şi restaurantul "Szilágyi": 24 de locuri. Piaţa Centrală nr. 27. Telefon: 162591.
Hotelul şi restaurantul Sport: 46 locuri. Str. Stadion nr. 11. Telefon (4)066-161270.
Căminul Liceului Salamon Ernő în timpul vacanţelor şcolare. Cazare pentru 80 persoane pe baza înţelegerilor prin telefon. Str. Lacul Roşu nr. 5. Telefon: (4)066-161524, (4)066-161757.
Campingul Km. 4., motel şi restaurant: 34 locuri. Pe timp de vară funcţionează şi campingul cu 26 căsuţe de lemn. Utilităţi, grupuri sanitare comune. Şoseaua spre Lacul Roşu, piatra kilometrică 4. Telefon: (4)066-161913.
Pasul Bucin
Cabana lângă şosea. Cazare pentru 16 persoane în camere de 2-3 paturi, încălzire cu lemne, apă rece.
Trei căsuţe de lemn cu câte 3 camere cu 2 paturi pentru timp de vară (nu există posibilitate de încălzire).
Locuri de corturi.
Lăzarea
La 6 km nord de Gheorgheni. În cadrul reţelei de turism rural cazare pentru 60 de persoane la case particulare cu confort complet, semipensiune sau pensiune completă, preţuri avantajoase.
Înapoi la începutul paginii
Trasee turistice în zona Bălani
Traseul nr. 25.
Bălan (865 m) - valea pârâului Fierarilor - Colţul Mestecănişului - Cabana Piatra Singuratică (1504 m)
Marcaj: linie albastră.
Lungimea traseului: 1 1/2 ore.
Distanţa de parcurs: 4,5 km.
Diferenţă de nivel: 639 m, practicabil tot anul.
Pornim din Bălan, una din cele mai recente aşezări din Judeţul Harghita, pe cursul superior al Oltului, la 38 km nord de Miercurea-Ciuc şi 11 km de la staţia CFR Izvorul Olt. Dintre Miercurea-Ciuc şi Bălan sunt mai multe curse de autobuze regulate. Pornim de lângă biserica catolică, urcăm 800 de m pe str. Pârâul Fierarilor. După ultima casă marcajul urcă pe creasta dintre pârâul Fierarilor şi pârâul "Szoros". Poteca urcă abrupt pe creasta împădurită, ajungem la prima poiană abia după 45 de minute de urcuş printre brazi. În curând traseul ajunge la Colţul Mestecănişului şi trece peste un mic pârâu unde putem să ne completăm proviziile de apă. După câţiva metrii întâlnim traseul marcat cu triunghi roşu. De aici traseul urcă abrupt pe lângă pârtia de schi, şi după aproximativ 300 de metri ajungem la Cabana Piatra Singuratică.
Traseul nr. 26.
Bălan (865 m) - valea pârâului "Szép-patak" (885) - Cabana Piatra Singuratică (1504 m)
Marcaj: triunghi roşu.
Lungimea traseului: 2 ore.
Distanţa de parcurs: 5,5 km.
Diferenţă de nivel: 639 m, practicabil tot anul.
Pornim de lângă biserica catolică, de pe colţul străzii Pârâul Fierarilor. Primele 2 km ale traseului turistic sunt identice cu Traseul nr. 27. La casa pădurarilor de la punctul de afluenţă a pârâului Szep părăsim DJ 125 şi urcăm pe valea acestuia pe drumul forestier ce duce spre est. Pe un brad uscat observăm săgeata care indică punctul în care traseul părăseşte drumul forestier şi urcă pe creasta din dreapta. Pe câmp deschis urcăm pe o distanţă de 1,6 km, orientându-ne după drumul de care, pe care vom merge în marea parte a drumului rămas. Pe parcurs întâlnim numeroase colibe şi case. La ultima din ele ne întâlnim iarăşi cu drumul forestier. Urcarea devine treptat din ce în ce mai anevoioasă, drumul plin de pietriş urcă abrupt spre creastă. Urmează cea mai dificilă porţiune a traseului, poteca dispare încet de sub picioarele noastre, apoi ajungem la pârtia de schi unde întîlnim traseul marcat cu linie albastră. De aici cele două trasee urcă împreună spre cabană, de unde ne putem continua drumul pe traseele nr. 2. sau 25.
Traseul nr. 27.
Bălan (865 m) - Lacul de acumulare Bălani (950 m) - gura pârâului Fagul Oltului (940 m) - gura pârâului "Meggyes" (995 m) - valea pârâului "Vas" - Poiana Albă (1490)
Marcaj: linie albastră, de la gura pârâului "Meggyes" cruce albastră.
Lungimea traseului: 4 1/2 ore.
Distanţa de parcurs: 12,5 km.
Diferenţă de nivel: 625 m, nu se recomandă pe timp de iarnă.
Pornim de lângă biserica catolică, de pe colţul străzii Pârâul Fierarilor. Urcăm prin localitate paralel cu Oltul printre blocuri şi case particulare. La podul Oltului trecem pe lângă punctul unde se întorc traseele de autobuz. Trecem podul, şi lăsăm în urmă zona industrială a oraşului. După cam 1 km ieşim definitiv din oraş şi drumul pavat se transformă în drum forestier. De lângă casa pădurarilor porneşte traseul marcat cu triunghi roşu spre Piatra Singuratică. Noi ne continuăm drumul înainte şi în curând ajungem la lacul de acumulare, şi urcăm pe malul drept al acestuia. După 600 m ajungem la gura pârâului "Sípos" pe valea căruia se poate ajunge la peştera "Súgó". După alte 800 m urmează gura pârâului Fagul Oltului. De aici pe valea acestui pârâu se continuă DJ 125 care duce spre Pasul Pângăraţi. Noi rămânem în valea Oltului, pe traseul DJ 125/A. După 2,7 km ajungem la gura pârâului "Meggyes" unde vedem câteva case. Teoretic, până în acest punct traseul este marcat cu linie albastră, dar este distrus de intemperii, dar de aici marcajul cruce albastră este în stare bună. DJ 125/A urcă mai departe pe valea Oltului, prin cătunul Covacipeter şi după 10 km ajunge la Campingul Km 4 de lângă Gheorgheni. Noi urcăm pe valea pârâului pe lângă câteva case de vacanţă şi după puţin timp ajungem la pârâul "Vas". Aici, la piatra de marcaj al pădurarilor (nr. VIII/50) trecem pe drumul forestier care urcă pe valea pârâului. Pe următorii 2 km urmăm traseul pârâului, apoi marcajul cruce albastră părăseşte drumul care între timp devine aproape impracticabil. Aici întâlnim un popas turistic, unde putem să ne odihnim. Marcajul cruce albastră urmăreşte în continuare un drum părăsit, apoi cu un viraj spre dreapta urcă pe o vale seacă. După 5 minute de urcuş abrupt intersectăm DJ 125, dar noi ne continuăm drumul pe poteca prin pădurea rară. Vizavi apar primele stânci de calcar. Trecem peste un afluent mic al pârâului, şi după 200 m cotim brusc spre dreapta şi începem să urcăm abrupt spre Poiana Albă. Pe lângă un mic lac întâlnim traseul marcat cu linie roşie. De aici, urmând traseul spre dreapta ajungem la Cabana Piatra Singuratică, iar spre stânga din mijlocul poienii putem alege dintre alte trei trasee.
Traseul nr. 28.
Bălan (gura pârâului "Gálkút") (825 m) - Pasul Dracului - Şaua Tarcău (1297 m)
Marcaj: fără marcaj.
Lungimea traseului: 1 1/2 ore.
Distanţa de parcurs: 5 km.
Diferenţă de nivel: 472 m, practicabil tot anul.
Traseul urcă pe DJ 127/B pe graniţa dintre Munţii Ciucului (Noşcolat) şi Masivul Hăşmaş. Începem traseul de lângă gura pârâului "Gálkút", aflat la 8 km de la Sândominic şi 2,5 km din centrul oraşului Bălan. Pe timp uscat se poate urca pe creastă şi cu maşina. Trecem Oltul, trecem pe sub o poartă ornamentală şi pe lângă o staţie de epurare şi o casă de pădurari. Drumul începe să urce abrupt şi sinuos pe creasta dintre văile păraielor "Bálintok" şi "Tibék". După un urcuş de 1,5 km urmează serpentinele din Pasul Dracului. După aceea ajungem în poiana din şaua Tarcău. La 500 m sud se află Vf. "Ködlátó" (1361 m) punct de întâlnire a mai multor trasee importante. Spre nord-vest traseul nr. 2 duce la cabana Piatra Singuratică - 2 ore -, spre est, prin valea Iavardi ajungem la Valea Rece respectiv Lunca de Jos, iar spre sud-est, pe traseul marcat cu linie roşie prin creasta Noşcolatului, Noşcolatul Danfălăului, Vf. Sălămaş, Crucea Condra se ajunge la Livezi Ciuc. A patra variantă este coborârea din şa la Trei Fântâni spre staţiunea Lacul Roşu.
Înapoi la începutul paginii
Munţii Hăşmaş, Lacul Roşu, Cheile Bicazului
Căi de acces, posibilităţi de cazare în Masivul Hăşmaş
Căi de acces
Masivul Hăşmaş este accesibil cel mai uşor dinspre Gheorgheni. Aici trece linia CF 400 Braşov - Deda şi DN 12.
Linia CF 501 Ciceu - Adjud trece de asemenea în apropierea zonei, din staţia Lunca de Mijloc putem ajunge în zona de sud-est al Masivului Hăşmaş.
Dinspre Moldva putem urca în Masiv de pe linia CF 509 din staţiile între Piatra-Neamţ şi Bicaz.
Pe şosea Masivul Hăşmaş poate fi accesat în mai multe puncte, drumul principal fiind şoseaua Gheorgheni - Piatra-Neamţ pe DN 12/C care trece prin Lacul Roşu şi Cheile Bicazului, dar putem ajunge în zonă şi prin DN 15 dintre - Topliţa şi Piatra-Neamţ, prin DJ 125 din Bălan, şi prin DN 12/C din Valea Ghimeşului.
Posibilităţi de cazare
Lacul Roşu
Motel Lacul Roşu motel: În centrul staţiunii (967 m), are camere cu 2 şi 3 paturi, apartamente cu 4, 5 paturi cu baie, încălzire centrală, în total 80 de locuri de cazare. Restaurantul Lacul Roşu, pe lângă funcţia de bază este pregătită şi pentru organizarea de conferinţe, întâlniri şi alte evenimente de grup.
Vila Raza Soarelui: Aşezat la poalele Făgetul Ciucului (965 m), 80 de locuri de cazare, încălzire centrală, unele camere cu baie proprie. Vila are restaurant şi terenuri de sport.
Vila Bucur (990 m) 56 locuri de cazare, restaurant şi bar.
Cabana Suhard Aşezat la poalele Suhardul Mic (1090 m), 55 locuri de cazare, restaurant.
Alte vile mai importante: Vulturul, Făget, Tuşnad, Debarcader (Ranova), Căprioara (Iaşi), Brăduţ, Bors şi Kassay, cu capacitatea de cazare între 10-55 persoane.
Campinguri: Pe timp de vară lângă Vila Bucur 54 de căsuţe de lemn, alte 10 lângă cabana Suhard.
Campingul indicat pe hărţile mai vechi din valea pârâului Oii a fost desfiinţat.
Cheile Bicazului
În Cheile Bicazului (km 29) funcţionează numai Vila Marta cu un total de 34 locuri de cazare.În apropiere pe timp de vară se pot închiria şi cele patru căsuţe din lemn, şi există şi loc pentru ridicarea corturilor.
În satul Bicaz-Chei (în zona Lunca Bisericii) se află o pensiune şi un magazin universal.
Piatra Singuratică
Cabana Piatra Singuratică la poalele Pietrei Singuratice (1504 m) are 30 locuri de cazare, în două camere în paturi improvizate, fără aşternut. Nu există curent electric, baie, apă la robinet.
Gheorgheni
Popas Turistic km 4 la 4 km de Gheorgheni (860 m), 32 locuri de cazare în camere cu 2, 3, 4, paturi, încălzire centrală. Motelul are 29 căsuţe din lemn, şi este loc pentru ridicarea corturilor.
Înapoi la începutul paginii
Trasee de creastă în Masivul Hăşmaş
Traseul nr. 1.
Pasul Pângăraţ (1255) - Şaua Deşelatului (1375) - Chişhovoş (1375) - Licoş (1385) - Şaua Danţuraş (1248) - Piatra Danţuraş (1378) - Poiana La Vinkli(1445) - Şaua Figheş (1395) - Figheşul (1488) - Piatra Vitoş (1430) - Cimitirul Ceh - Poarta Lapoşului(1420) - Capul Jidanului (1350) - Vf. Arţarului (1300) - Piciorul Balaj (1291) - Pasul Balaj (1078) - Vf. Hedieş (1350) - Chicera (1343) - Curmătura Pintecului (1090)
Marcaj: linie albastră.
Lungimea traseului: 10 ore.
Distanţa de parcurs: 29,5 km.
Diferenţă de nivel: 225 m, nerecomandat pe timp de iarnă.
Traseul este de fapt traseul de creastă al Masivul Hăşmaş, cel mai lung traseu turistic marcat al regiunii. Se recomandă parcurgerea în etape, fiind destul de obositor din cauza lungimii. Iarna este recomandat numai turiştilor cu o condiţie fizică excelentă, buni schiori.
Pornim din Pasul Pângăraţ (1255 m), aflat la 16 km est de Gheorgheni şi 10 km vest de Lacul Roşu, pe traseul DN 12/C. Pe creastă este loc de parcare şi staţie de autobuz. De aici pornim spre nord pe DJ 125, vechiul drum al Lapoşului. Drumul, pe timp favorabil este practicabil şi cu maşina până la Poiana la Vinkli. Până la Şaua Deşelatului marcajele linie albastră şi linie roşie merg împreună. După o ascensiune de jumătate de oră ajungem la stânele din Buturuga Mesteacănului şi creasta Chişhovoş. În curând trecem pe lângă câteva izvoare, unde merită să ne completăm rezervele de apă. De la Pasul Pângăraţ până la punctul de întâlnire a mai multor trasee din Şaua Deşelatului este cam o oră de mers. De aici putem alege între trei trasee: spre Poiana La Vinkli marcajul linie albastră, creasta principală a Munţii Giurgeului cu marcajul linie roşie, care trece prin Vf. Deşelatului şi Pasul Ţengheler, Chiozrezul Mare se duce până la pasul Borsecului. Cei care aleg marcajul cruce galbenă (Traseul nr. 24.) ajung la Hagota.
Mai demult exista şi o a patra potecă care pornea din Şaua Deşelatului (cruce albastră) care cobora în valea Belchina, din păcate traseul nu a fost refăcut de ani de zile, fiind aproape de negăsit pe porţiuni mari. De la casele dărâmate din Şaua Deşelatului ne continuăm drumul spre nord-est, pe următorii 200 m încă pe traseul DJ 125, apoi drumul, împreună cu marcajul cruce galbenă coboară spre stânga în valea Putna Întunecoasă, în timp ce marcajele punct albastru şi linie albastră merg mai departe pe drumul vechi al Lapoşului. După 0,6 km trecem prin valea unui mic pârâu, după care, la 100 m cele două trasee se despart.
Ne continuăm excursia pe drumul Lapoşului şi după 3 km în Capul Cupaşului întâlnim traseul marcat cu punct albastru care urcă valea pârâului Cupaş. După alte 900 m ajungem în Poiana La Vinkli, unde, lângă ruine întâlnim marcajele traseului nr. 16. marcat cu punct roşu. În primul sfert al secolului XX. Poiana La Vinkli a fost un centru forestier important. Merită să facem un ocol de 200 m spre est, ca să putem admira panorama dominată de Piatra Vitoş şi stăncile Ceahlăului. Ne continuăm excursia pe drumul vechi al Lapoşului, care devine impracticabil pentru autovehicule din acest punct. Începem să coborâm în Şaua Figheş, pe locul numit "cimitirul". Aici a existat un cimitir militar din timpul primului război mondial, care a fost mutat în valea pârâului Vereşcheul, în Cimitirul Eroilor. Drumul urcă lin din acest punct şi se bifurcă, noi mergem spre stânga. Celălalt drum coboară în valea Lapoşului. Trecem pe lângă piatra de marcaj forestier nr. PS 1183. Peisajul este brăzdat de urmele fortificaţilor militare din cele două războaie mondiale. După câteva minute ajungem la Figheş, de unde putem admira încă odată Piatra Vitoş. După o coborâre de cca. 600 m ajungem la şaua din spatele Pietrei Vitoş, unde lângă o colibă întâlnim traseul marcat cu punct albastru dublu, care urcă pe Piatra Vitoş. Traseul linie albastră merge spre Hagota. Din acest punct parcurgem încă 200 m spre nord, apoi drumul Lapoşului întoarce larg spre dreapta (spre est). În viraj drumul bifurcă, cel din stânga coboară la pârâul Şumuleul. După câteva minute ajungem la un izvor, şi începem să coborâm spre vale. Trecem pe lângă nişte ruine, apoi printr-o porţiune defrişată, şi ajungem lângă o stână. Atenţie la câini! Drumul mai coboară puţin, apoi se despică în trei, noi mergem pe cel din mijloc, urmând marcajele de linie albastră. De aici marcajele se răresc considerabil, trebuie să acordăm o atenţie sporită orientării corecte, să nu deviem de la traseul de creastă. Ajungând pe podişul împădurit ne aflăm la Poarta Lapoşului, de unde drumul coboară la poienile Cupaş. Coborâm spre nord, urmează o porţiune de 1,5 km în pădure, pe cumpăna apelor dintre pârâurile Şumuleului şi Şugăului. Întâlnim teren deschis numai la Poiana Jidanului. După poiană urmează un urcuş, apoi coborâm iarăşi în Şaua Jidanului. Aici se termină poiana şi urcăm spre un vârf aflat la 1351 m altitudine.
După câteva sute de metri de coborâre ajungem într-o şa, în poiana Păltinis de unde urcăm pe câmp deschis spre Piciorul Bambilor (1291 m). După vârf putem să coborâm în satul Cheile Bicazului sau, pe valea Jidanului pe traseul nr. 21. Noi urcăm spre Vf. Arţarului (1284 m). Şaua dintre cele două vârfuri constituie cumpăna apelor dintre pârâul Jidanului şi pârâul Baratul Mare, de unde, după 700 m ajungem pe Vf. Balaj (1291 m ). Coborâm 1,5 km până la o nouă stână, după care vedem crucea din Pasul Balaj. Pe DJ 127/A putem părăsi creasta principală spre dreapta pe traseul nr. 21. la Bicaz sau pe stânga, pe traseul nr. 22 pe valea pârâului Balaj spre Tulgheş.
De aici traseul turistic (linie albastră) urcă abrupt pe un drum de ţară, printre brazi doborâţi de furtuni, apoi ocoleşte spre stânga o stâncă şi urcă spre Vf. Higheş. În curând ar trebui să ne întâlnim cu marcajul cruce albastră care urcă din valea pârâului Marcu, dar din păcate traseul n-a mai fost refăcut de mult şi pe alocuri lipseşte. Sub Vf. Poiana Mare (Higheş sau Higheşul Ascuţit), la Poiana Mare traseul o ia spre est şi trece prin zona izvoarelor pârâului Stânei. De pe Vf. Higheş (1502 m) avem o privelişte excelentă, merită să urcăm pe el. După escaladarea vârfului ne continuăm drumul spre est şi după 2 km coborâm în şaua din zona izvoarelor pârâului "Halas" (1143 m), pe aici se termină poiana şi după un urcuş de câteva sute de metrii intrăm iar în pădure. În şa putem părăsi traseul de creastă spre sud sau spre nord, spre sud în valea pârâului Stânei ajungem în Toşorog, spre nord, urmând valea pârâului "Halas" ajungem în cătunul Pintic. Din acest punct drumul până la Curmătura Pinticului poteca trece printr-o pădure deasă. Prima dată trecem pe la Vf. Chişcer (1343 m), apoi, în decurs de numai 45 de minute la vârfurile 1246 şi 1224. După aceasta ajungem la punctul terminus al traseului, Curmătura Pinticului, la capătul traseului crestei principale a Masivul Hăşmaşului. Aici părăsim şi Transilvania şi intrăm în Moldova, urmează Munţii Ceahlăului.
Din Curmătura Pinticului putem continua traseul în trei direcţii: spre dreapta spre Bistra (Traseul nr. 20.), spre stânga spre cătunul Pintic (Traseul nr. 20.) şi în faţă pe marcajul linie albastră la cabana Dochia (5 ore).
Traseul nr. 2.
Pasul Pângăraţ (1255) - şaua "Loduj" (1325) - Vf. Mediaş (1445) - Poiana Vf. Calului (1500) - Poiana Ciofronca (1550) - La Tunzerie (1435) - intersecţia turistică din Poiana Albă (1460) - Poiana Albă (1500) - Curmătura (1650) - şaua Curmătura (1465) - cabana Piatra Singuratică (1504) - Curmătura Ecem (1628) - Vf. Ecem (1690) - şaua Lic (1525) - Vf. Tarcău (1418) - Şaua Tarcăului (1297)
Marcaj: linie roşie.
Lungimea traseului: 8 ore.
Distanţa de parcurs: 22 km.
Diferenţă de nivel: 435 m, pe timp de iarnă este dificil de parcurs, de preferinţă trebuie împărţit în două etape.
Traseul începe de la Pasul Pângăraţ (1255 m), DN 12/C. De pe drumul care urcă versantul vestic al crestei avem o privelişte foarte frumoasă la o bună parte a Bazinului Gheorghenilor. După un urcuş de un sfert de oră trecem pe lângă stâna din şaua "Loduj", de aici drumul nu mai este practicabil cu maşina. Urmeză o porţiune scurtă, lină, apoi începem escaladarea Vf. Mediaş. După 1,5 km drumul coteşte spre stânga chiar înaintea vârfului şi porneşte spre est, spre poiana Vf. Calului. Din acest loc porneşte şi traseul marcat cu cruce roşie, care, prin Covacipeter, Dealul Sărăturii, Colţul Higheşului şi Muntele Negru ajunge după cca. 6 ore de mers la Izvorul Mureşului.
După 800 m ajungem în Poiana Vf. Calului unde sub vârf schimbăm direcţia de mers spre sud. După un urcuş lung de 1,5 km ajungem la izvorul din Poiana Ciofronca. Aici întâlnim traseul 10/a şi tot de aici merită să facem un ocol pe un traseu nemarcat pe Vf. Ciofronca, de unde avem o vedere de ansamblu asupra traseului şi asupra munţilor din jur. După ce părăsim poiana Ciofronca parcurgând 200 m trecem pe lângă o stână, apoi coborâm în poiana mlăştinoasă de la Tunzerie. Mai înaintăm alte 600 m pe DJ 125, apoi părăsim traseul acestuia şi după alte 650 m ajungem la intersecţia turistică din Poiana Albă. De aici putem să ne continuăm drumul pe trei variante: pe marcajul linie albastră prin valea pârâului Oii ajungem la Lacul Roşu (Traseul nr. 10.), punctul albastru ne duce, prin Poiana Tăuşor şi Poiana lui Paleu tot la Lacul Roşu (Traseul nr. 9.), iar traseul de creastă al Masivului Hăşmaş, marcat cu linie roşie la Piatra Singuratică, respectiv la Şaua Tarcăului. Din Poiana Albă continuăm drumul spre sud-est, trecem pe lângă un izvor de apă minerală, pe lângă o stână şi începem să urcăm pe drumul pietros spre platoul superior al Poienii Albe. De aici putem face spre est un ocol de 1 km pe o potecă fără marcaj la Teleacul Mare (1698 m) şi la Groapa Urşilor (1650 m, 57 m adâncime). Părăsim platoul spre sud. Înainte să ajungem la izvorul "Küpü" lângă un mic lac marcajul cruce albastră coboară în valea pârâului Fierul (Traseul nr. 27.). De aici se poate ajunge pe o potecă fără marcaj la Trei Fântâni, aflată la 5 km. Continuăm drumul pe traseul marcat cu linie roşie spre Vf. Danţiaşul, poteca turistică urcă treptat. Acesta este urcuşul cel mai mare de pe traseu, care se termină în pasul Hăşmaşul Mare. Merită să facem un ocol pe Vf. Hăşmasul Mare (1792 m) pe un traseu nemarcat de 800 m spre vest. După 500 m mergem prin poiană, apoi traseul intră în pădure. După 600 m ajungem foarte aproape de marginea peretelui de stâncă de unde avem o privelişte rar întâlnită. Intrăm iarăşi în pădure şi coborâm pe şaua Curmătura. Trecem sub Piatra Singuratică şi în mai puţin de un sfert de oră ajungem la cabană. De aici avem mai multe opţiuni să ne continuăm drumul: pe marcajul linie albastră la Bălan (Traseul nr. 25.), triunghiul roşu prin valea pârâului Sep de asemenea la Bălan (Traseul nr. 26.), marcajul crestei principale, linia roşie, prin Vf. Ecem până la Şaua Tarcăului, şi mai departe pe creasta Munţii Ciucului. Noi continuăm drumul pe aceasta din urmă. După 400 m trecem prin şaua dintre Piatra Singuratică şi Vf. Păstorului, apoi urcăm pe poiana Vf. Ecem. Aici merită să ne aventurăm până la marginea stâncii, până la punctul de belvedere de pe vârful secundar (1696 m). După 600 m ajungem la Vf. Ecem (1707 m), de asemenea un punct de belvedere. Continuăm drumul spre sud-est, şi ajungem în pădure, după ce coborâm în şaua Lic (1525 m). De aici până în Şaua Tarcăului trebuie să fim atenţi, marcajele sunt vechi şi rare. După cam 1,5 km ajungem deasupra acestuia, de unde mai avem numai 900 m de coborât să atingem graniţa Masivului Hăşmaş, Şaua Tarcăului.
Înapoi la începutul paginii
Trasee din zona Lacul Roşu
Traseul nr. 3.
Centrul staţiunii Lacul Roşu(967 m) - Balconul de Piatră (1007 m) - Drumul lui Márton Ferenc - Crescătoria de păstrăvi (993 m) - Debarcader (983 m) - Centrul staţiunii Lacul Roşu (967 m) (traseu circular)
Marcaj: cruce roşie.
Lungimea traseului: 1 ore.
Distanţa de parcurs: 3,5 km.
Diferenţă de nivel: 40 m, plimbare uşoară.
Pornim de la Restaurantul Lacul Roşu. Aici, între restaurant şi magazin este locul în care se întâlnesc traseele din staţiune. În spatele Motelului Lacul Roşu pe o potecă bine bătătorită întrăm în pădure; urmează singurul urcuş al traseului. După cca. 250 m de urcuş ajungem la Balconul de Piatră. Este unul din cele mai frumoase puncte de belvedere al staţiunii Lacul Roşu, la 15-20 m deasupra luciului apei. După Balconul de Piatră poteca mai urcă puţin, apoi se duce paralel cu malul lacului şi coborâm la capătul acestuia. Aici marcajele cruce albastră şi cruce roşie se despart, marcajul nostru merge mai departe pe lângă pârâul Suhard spre Piatra Licaş. Traseul continuă pe drumul forestier, denumit după cel care l-a construit, Márton Ferenc din Gheorgheni. Următorul punct ce merită amintit este Poarta de Piatră; şi aceasta, ca si perechea sa din Cheile Bicazului, şi-a căpătat forma actuală după exploziile din timpul construirii drumului. De la Poarta de Piatră mai avem de mers numai câteva sute de metrii până la păstrăvărie. De aici porneşte drumul asfaltat prin pădure la Vila Borş (cca. 300 m).
Podul de lemn de la capătul lacului trecea cândva peste Lacul Mic, care între timp a fost umplut de aluviuni, acum este un tufiş în locul lui. Urmărim marcajul de pe malul de est şi după 800 m ajungem la Vila Debarcader (Ranova). De la debarcader putem închiria bărci de 4-6 persoane în perioada mai-septembrie, cu care putem face plimbări pe lac. Traseul se închide cu traversarea digului natural care a închis valea, surpându-se de pe Piatra Ghilocoş şi pe lângă vânzătorii de suveniruri ajungem la punctul de unde am plecat.
Traseul nr. 4.
Centrul staţiunii Lacul Roşu (967 m) - Vila Bucur (990 m) - Cabana Suhard (1091 m) - Şaua Suhard (1202) - Vf. Suhardul Mic (1345 m)
Marcaj: triunghi albastru.
Lungimea traseului: 1 1/4 ore.
Distanţa de parcurs: 3 km.
Diferenţă de nivel: 378 m, accesibil tot anul.
Începem traseul din faţa Restaurantului Lacul Roşu. Primii 200 m le parcurgem pe DJ 12/C, apoi trecem podul Bicazului şi mergem spre Vila Bucur.
Clădirea este cea mai veche construcţie turistică din staţiune, a fost construit în 1926. Cu aceasta a început turismul din Lacul Roşu. Puţin mai departe drumul asfaltat se termină, până la Cabana Suhard urcăm pe un drum de macadam. De aici poteca ne conduce sub peretele sudic al Suhardului Mic. De aici pornesc traseele de alpinism. Poteca urcă în şaua Suhardului. Aici întâlnim traseul nr. 14, marcat cu linie galbenă care urcă de la pârâul Cupaş.
Înainte să continuăm drumul la Suhardul Mic putem face un ocol de 1,1 km la Suhardul Mare. Din şa pe o potecă fără marcaj, pe lângă pârtia de schi Suhard după o plimbare de 25 minute putem ajunge la Suhardul Mare (1504 m), un punct de belvedere.
Din şaua Suhardului trecem printr-o pădure, apoi după 400 m urcuş abrupt ajungem pe platoul Suhardului Mic, de unde avem o vedere de o frumuseţe rară asupra staţiunii, braţului din Valea Oii a Lacului Roşu, şi vârfurile din jur. Cu puţin noroc putem întâlni şi capre de munte.
Traseul nr. 5.
Centrul staţiunii Lacul Roşu (967 m) - Cheile Bicazului - Cheile Bicazului Mic - drumul Surducului - şaua Piatra Roşie (1011 m) - Lacul Roşu (967 m) (traseu circular)
Marcaj: linie galbenă.
Lungimea traseului: 3-4 ore.
Distanţa de parcurs: 10 km.
Diferenţă de nivel: 44 m, accesibil tot anul, traversarea Bicazului Mic pe timp ploios sau iarna-primăvara poate fi problematică.
Plecăm din faţa Restaurantului Lacul Roşu. Primele sute de metrii trecem prin intravilanul staţiunii, şi după ce trecem de intrarea în vila Raza Soarelui coborâm în Cheile Bicazului. Intrarea în Chei este marcată de stânca "Turnul Porţii" şi Făgetul Ciucului. Pârâul Bicaz curge într-o vale străjuită de pereţi de stâncă cu înălţimea între 100 şi 350 m. Imediat după intrare, pe malul stâng este Grădina Zânelor, o formaţiune specifică de stânci, locul preferat al caprelor de munte. Vizavi începe cel mai important traseu de alpinism din Făgetul Ciucului, Lacrima Stâncii. După puţin timp ajungem la podul dublu de la gura pârâului Cupaş (944 m), începutul traseelor nr. 6. şi 7., în acelaşi timp intrarea în cheile (canionul) Cupaşului. În apropiere este peştera Suhardului (traseul nr. 6.) singura peşteră cunoscută din Suhardul Mic. Pe porţiunea următoare DN 12/C se îndepărtează de apele Bicazului şi şerpuieşte printre creasta Cupaş şi Făgetul Ciucului până la Poarta de Piatră. Şi aceasta - ca şi perechea sa de lângă Lacul Roşu - s-a creat în urma exploziilor cu care s-a excavat traseul drumului. De aici porneşte traseul nr. 8, care duce în staţiune şi traseul nr. 18 care duce la Piatra Maria, care pornesc pe Drumul Vărarilor, un drum forestier spre dreapta. De aici se vede deja Piatra Altarului, formaţiunea de stâncă pe care putem vedea foarte des alpinişti care "atârnă" pe peretele vertical. Încep "Serpentinele Mici" primele două serpentine din Cheile Bicazului, unde trecem pe lângă singurele case din Chei. În prezent Vila Marta, câteva căsuţe de lemn şi nişte locuri de corturi reprezintă posibilităţile de cazare din Chei. Primii care au reuşit escaladarea dificilă a Pietrei Altarului au fost doi tineri din Braşov, Csallner Ervin şi Goldschmidt Waldemar (1934), dar eroul adevărat este Keresztes Zoltán din Joseni, care a urcat cu picioarele goale, în costum popular secuiesc. Părăsim singurul loc locuit din Chei (km 29), şi ajungem foarte curând la tunelul vechi săpat în stâncă, pe lângă care s-a construit un alt tunel modern în ultimii ani. Vizavi apa Bicazului parcurge porţiunea cu cea mai mare cădere din chei, cu numeroase căderi mai mici de apă. aici se află şi gura pârâului Lapoş, "surducul" căreia este unul din cele mai spectaculoase trasee (nr. 17.) ale zonei. După ce ieşim din tunelul întunecat şi umed începe "Serpentina Mare" pe versantul nordic al Pietrei Maria. Drumul coboară peste 50 m. După Serpentina Mare începe Poarta Iadului, punctul în care Piatra Maria şi Peretele "Bardócz" aproape se ating. Cu numai 150 m mai jos începe "Tărnaţul Iadului", de aici se văd "Piatra Altarului", Peretele "Bardócz", "Turnul Negru" - formaţiunea stâncoasă din Piatra Maria şi stâncile din Piatra Surducului. De aici începe "zona comercială" a cheilor. Podul neterminat de la gura pârâului Bicazul Mic (aşa numitul Podul Maghiarilor) marcajul părăseşte DN 12/C şi urcă cheile Bicazului Mic. De aici începe "Gâtul Iadului", porţiunea cea mai îngustă a Cheilor, străjuită din dreapta de Piatra Surducului şi spre stânga de Peretele Bardócz. Deasupra malului stâng al Bicazului putem admira "Turnul de Pază" şi "Cortul de Piatră", două formaţiuni de stâncă deosebit de interesante. Mai jos spre dreapta remarcăm "Rezervaţia" şi "Lumea Pierdută", două rezervaţii ale naturii, ultimele refugii ale unor plante ca Taxus baccata, locuri accesibile numai pentru alpinişti.
Sub Rezervaţia, la piatra kilometrică nr. 31. este punctul cel mai îngust al Cheilor, la numai 800 de m de la capătul Cheilor, cu cele două puncte de reper, spre stânga "Peştera Cascadei" - deasupra ultimului pod din Chei - şi puţin mai jos "Izvorul Maria". Ieşind din chei, la gura pârâului Bardócz se afla Vila Iadului, loc important de cazare, care a ars din temelii în anii 1940. Dacă urmăm marcajul linie galbenă, trecem peste pod şi mergem mai departe pe malul stâng al pârâului Bicazul Mic ajungem după 200 m la pârâul Bardócz.
Vara, pe timp frumos traversarea nu reprezintă o problemă, dar în rest traversarea poate fi dificilă, dacă nu imposibilă. Poteca turistică urcă pe malul drept, sub Piatra Surducului printre stânci mărunte, rezultatul prăbuşirii a unei părţi din peretele de stâncă cu câţiva ani în urmă. Urmează un urcuş abrupt, pe un teren împădurit, după care ajungem pe versantul sud-estic al Pietrei Surducului. După câţiva metri de ocol putem ajunge la punctul de belvedere a Bicazului Mic.
Ne întoarcem la marcajul linie galbenă, poteca coboară printr-un mestecăniş în valea pârâului Cighenilor, plină de căderi de apă. De aici trebuie să ne căţărăm 400 m ca să ajungem pe Poiana Surducului. Pe această porţiune marcajul este aproape inexistent. Traseul mai urcă până la Vf. Surducul Mic (950 m) şi la locul numit "Căprăria" ajungem la drumul vechi al Surducului. După o plimbare confortabilă de 1 km, ocolind vârful spre sud ajungem iarăşi în valea pârâului Bicazul Mic. Putem traversa pârâul la capătul sudic al cheilor acestuia printr-un podeţ de scândură, traversăm mica luncă şi urcăm abrupt pe Drumul Surducului. Traseul acestuia este dificil de urcat, din cauza gardurilor puse aiurea, dar la capătul poienii ajungem la drumul forestier Bicazul Mic. Acest loc este numit de localnici Poiana Vărarilor, de aici porneşte spre dreapta Drumul Vărarilor pe care urmăreşte şi marcajul triunghi galben (traseul nr. 8.). De aici urcăm în şaua Piatra Roşie (1011 m). Travesăm aceasta, ajungem înapoi în Judeţul Harghita, şi peste puţin timp în staţiunea Lacul Roşu.
Traseul nr. 6.
Gura pârâului Cupaş (944 m) - valea Cupaş - gura pârâului Cupaşul Mic (962 m) - Drumul Lapoşului (1435 m)
Marcaj: punct albastru.
Lungimea traseului: 2 ore.
Distanţa de parcurs: 7 km.
Diferenţă de nivel: 491 m, accesibil pe jos tot anul, iar cu maşina cu excepţia iernii.
Pornim de la gura pârâului Cupaş, la 1,8 km de staţiunea Lacul Roşu şi urmăm - aproape tot traseul - drumul forestier Cupaş. La început marcajele punct albastru şi cruce roşie merg împreună, drumul urcă lin prin cheile Cupaşului. La dreapta trecem de o piatră, de aici la cam 250 m marcajul cruce roşie părăseşte drumul forestier şi urcă spre nord pe o potecă lată spre nord.
După ce ieşim din chei valea se lărgeşte şi după câteva minute ajungem la casa pădurarilor de la gurile Cupaşului Mic. Cu 180 m mai sus, acolo unde putem traversa uşor pârâul începe poteca turistică marcată cu linie galbenă, care urcă în şaua Suhard. Cu 600 m mai sus pârâul Cartofului se varsă în Cupaş vizavi de o carieră de piatră. Mai sus, la gura pârâului "Metafa" trecem pe lângă o cabană de vânătoare, de aici porneşte spre nord un drum forestier. După 20 de minute ajungem la gura pârâului Dănţuraş, apoi, cu 800 m mai sus se termină porţiunea refăcută a traseului, de aici avem marcaj punct albastru închis. Drumul forestier din ce în ce mai abrupt ne mai călăuzeşte 1,4 km, după care urmează o potecă care urcă abrupt şi ne duce, în spatele Pietrei Dănţuraşului pe Drumul Lapoşului, unde întâlnim traseul turistic nr. 1. marcat cu linie albastră. De aici pornim spre sud (spre stânga) şi ajungem în 2 ore la Pasul Pângăraţ, sau, dacă mergem spre nord în 20 de minute la Poiana La Vinkli
Traseul nr. 7.
Gura pârâului Cupaş (944 m) - poalele Cupaşului (1080 m) - Cheile Bicazului (km 29) (850 m)
Marcaj: cruce roşie, de la poalele Cupaşului punct roşu.
Lungimea traseului: 1 ore.
Distanţa de parcurs: 3 km.
Diferenţă de nivel: 136 m, plimbare uşoară.
Ca şi la traseul nr. 6. pornim de la gura pârâului Cupaş. Pe primii 400 m urcăm pe acelaşi drum, marcat cu cruce roşie, respectiv punct albastru, pe drumul forestier în valea pârâului. Marcajul cruce roşie nu a fost refăcut de mult, trebuie să fim atenţi! La 250 m după crucea de piatră de pe marginea drumului cotim spre dreapta şi urcăm printre stânci, pe o potecă lată, prin urcuşul împădurit spre nord. În curând ieşim dintre stânci şi ajungem pe un drum de ţară. După un urcuş de cca. 500 m de la ultimele stănci pe o mică poiană întâlnim marcajul punct roşu (traseul nr. 16.). Locul este numit Colţul Cupaşului sau Fundul Cupaşului.
Poteca coboară spre sud-est prin pădure spre fosta cabană Cheile Bicazului.
Traseul se termină pe DN 12/C sub Piatra Altarului. De aici putem urca în staţiunea Lacul Roşu (3 km) sau cobori la capătul Cheilor Bicazului (2 km).
Traseul nr. 8.
Centrul staţiunii Lacul Roşu (967 m) - Şaua Piatra Roşie (1011 m) - Drumul Vărarilor - Şaua Ţifra (1002 m) - Cheile Bicazului (850 m)
Marcaj: triunghi galben.
Lungimea traseului: 1 ore.
Distanţa de parcurs: 3,5 km.
Diferenţă de nivel: 44 m, plimbare uşoară.
Pornim din centrul staţiunii pe traseul care - de fapt - reprezintă o plimbare uşoară. Trecem DN 12/C şi pe lângă singurul bloc de locuinţe din staţiune intrăm pe drumul forestier Bicăjel. Acesta din urmă corespunde în mare parte cu vechiul drum al Surducului. După un urcuş moderat de 800 m ajungem în spatele vilei Raza Soarelui, de unde avem o vedere frumoasă spre stâncile din Suhardul Mic, Grădina Zânelor, peretele sudic şi sud-estic din Făgetul Ciucului.
În curând ajungem în şaua Piatra Roşie, la Biserica Ortodoxă Sf. Ioan Botezătorul construită de curând. Până în acest punct marcajele triunghi galben, linie galbenă şi triunghi roşu, adică traseele nr. 8., 5. şi 12. mergeau împreună. La capătul pârtiei de schi marcajul triunghi roşu îşi continuă drumul spre sud-est, spre dreapta, marcajul linie galbenă îşi continuă drumul împreună cu triunghiul galben. După şa intrăm în zona cătunului Bicăjel. Coborâm 700 m, deja fiind pe teritoriul judeţului Neamţ până la primul viraj important al drumului. Aici cele două trasee se despart, marcajul linie galbenă coboară drept înainte pe aproape impracticabilul Drum al Surducului în valea Bicazului Mic, marcajul triunghi galben coteşte spre stânga, pe Drumul Vărarilor spre nord. Continuăm drumul pe versantul estic al Făgetului Ciucului, pe marginea Poienii Florilor. Mai avem 650 m până la Şaua Ţifra (1002). De aici putem urca pe o potecă fără marcaj la punctul de belvedere al Pietrei Maria. Poiana se termină în curând şi drumul intră în pădure şi ajunge sub peretele vestic al Pietrei Maria sub traseele de alpinism "Ficsúr" şi "Derby-ul 67". Aici drumul este închis de căderile de stâncă. Avem de coborât 15 minute până la DN 12/C pe care ajungem între Poarta de Piatră şi "Serpentinele Mici". Distanţa de la staţiunea Lacul Roşu este de numai 3 km.
Traseul nr. 9.
Lacul Roşu (debarcader) (983 m) - Poiana lui Paleu (1242 m) - Fagul Roşu (1390 m) - Poiana "Száraz-tók" (1530 m) - Vf. Piatra Cherecului (1580 m) - Poiana Albă (1460 m)
Marcaj: punct albastru.
Lungimea traseului: 4 1/2 ore.
Distanţa de parcurs: 10 km.
Diferenţă de nivel: 597 m, aproape impracticabil iarna.
Pornim de la debarcaderul de la Lacul Roşu şi urcăm în câteva minute la Vila Hăşmaşul Mare. Urcăm abrupt în pădure până la căsuţele de sub Piatra Ghilocoş. Pe locul numit Poiana Ghilocoş întâlnim marcajul punct albastru dublu care indică traseul care urcă la punctul de belvedere. În curând urcăm în şaua Ghilocoş (1270 m). Din Poiana lui Paleu drumul pietros virează spre sud-est, împreună cu marcajele punct albastru şi roşu, şi după câteva minute, lângă piatra de marcaj forestier VII/92 ajungem la o bifurcaţie: marcajul punct roşu coboară în mai puţin de 30 minute în valea pârâului Oii, în timp ce noi continuăm drumul spre intersecţia traseelor din Poiana Albă.
Continuăm drumul la marginea Poienii Fagului Roşu, la capătul superior al acestuia intrăm în pădure. Aici virăm brusc spre stânga şi urcăm 800 m până ce ajungem într-o pădure deasă. Urmează Poiana "Száraz-tók", de unde putem face un ocol până la Peştera Cu Trei Intrări, accesibilă numai cu echipament de alpinism, aflat la 100 m vest de traseu.
Urcăm lin cam 35 minute, până când ajungem pe o mică poiană, unde se termină drumul, de aici mergem pe o potecă care urcă pe şaua dintre Hăşmaşul Negru şi Piatra Cherecului (1580 m), de unde traseul o ia spre dreapta spre sud-vest, şi trece pe sub Vf. Muntele Rotund în Poiana Bârsan. De aici, cu un ocol de 600 m putem urca pe Vf. Hăşmaşului Negru (1773 m). Din şa coborâm cam un sfert de oră până la Poiana Bârsan, şi după un km, pe sub Piatra Potcoavei ajungem la Poiana Albă. De aici, prin Şaua La Tunzerie şi Ciofronca marcajul linie roşie ne duce la Pasul Pângăraţ (traseul nr. 2.), sau pe direcţia opusă prin Hăşmaşul Mare la Cabana Piatra Singuratică, sau, pe traseul marcat cu linie albastră în staţiunea Lacul Roşu (traseul nr. 10.).
Traseul nr. 10.
Centrul staţiunii Lacul Roşu (967 m) - Valea Oii - Gura pârâului Hăşmaş (1130 m) - Piatra Potcoavei (1450 m) - intersecţia traseelor din Poiana Albă (1460 m)
Marcaj: linie albastră.
Lungimea traseului: 2 1/2 ore.
Distanţa de parcurs: 8 km.
Diferenţă de nivel: 493 m, accesibil tot anul.
Pornim de lângă Restaurantul Lacul Roşu, trecem prin parcarea din spatele debarcaderului de unde porneşte şi traseul nr. 9. Urmăm traseul şoselei până la drumul forestier Valea Oii din apropierea pietrei kilometrice nr. 24. De aici putem urca încă 2,5 km pe şosea la Cimitirul Eroilor. Drumul forestier urcă pe valea pârâului Oii, ajungem la crucea care marchează începutul traseului turistic nr. 13. Trecem pe lângă o casă de locuit şi intrăm în pădure, unde începe un urcuş mai greu. După 15 minute trecem pe lângă o stână şi în curând ajungem la podul pârâului Hăşmaş unde părăsim drumul forestier. De aici pleacă traseul turistic 10/a care urcă prin valea pârâului Oii la poiana Ciofronca. Din apropierea pârâului marcajul linie albastră urcă pe creasta dintre pârâurile Oii şi Hăşmaşului pe un drum de ţară. După un urcuş de 200 m ajungem la un punct de belvedere. Urcuşul abrupt continuă, şi după puţin timp virează spre dreapta şi intră în pădure. Ajungem pe a creastă împădurită şi peste 15 minute ajungem sub Piatra Potcoavei, colţul Poienii Albe. De aici mergem pe drumul cunoscut din descrierea traseului anterior.
Traseul nr. 10/a.
Gura pârâului Hăşmaş (1130 m) - Poiana Ciofronca (1550 m)
Marcaj: cruce roşie.
Lungimea traseului: 1 ore.
Distanţa de parcurs: 1,5 km.
Diferenţă de nivel: 360 m, practicabil tot anul.
Dacă pornim din Lacul Roşu prima parte a traseului este identică cu traseul nr. 10. Gura pârâului Hăşmaş este la 6 km de staţiune şi la 4 km de la drumul forestier Pârâul Oii. De aici putem urca cel mai simplu la Poiana Ciofronca şi traseul de creastă din Munţii Hăşmaşului. De la pod urcăm 650 m pe valea pârâului Oii, până la gura unui pârâu mic care coboară din Poiana Ciofronca. Aici părăsim valea pârâului şi urcăm abrupt pe urmând marcajele cruce roşie. După un urcuş constant, greu, de 110 m ajungem la drumul de ţară care traversează Poiana Ciofronca. Prin poiană trece traseul de creastă marcat cu linie roşie, pe care putem urca pe Vf. Piatra Ciofronca (1607 m).
Tot de aici putem ajunge în 2 ore la Pasul Pângăraţ spre nord-vest, sau în 1 ore la Poiana Albă spre sud-est.
Traseul nr. 11.
Centrul staţiunii Lacul Roşu (967 m) - Balconul de Piatră (1007 m) - Valea pârâului Suhard - Piatra Licoş (1675 m) - Peştera carstică Licoş (1650 m)
Marcaj: cruce albastră.
Lungimea traseului: 4 ore.
Distanţa de parcurs: 6 km.
Diferenţă de nivel: 708 m, traseu aproape impracticabil pe timp de iarnă.
Şi acest traseu pleacă din centrul staţiunii. Până la capătul Lacului Roşu de la gura pârâului Suhard este identic cu traseul nr. 3. De aici urmăm drumul forestier din valea pârâului, trecem pe lângă o casă de pădurari şi înaintăm până la capătul drumului (1 km). Până aici putem urca şi cu maşina. Mai departe mergem pe un drum de ţară, tot pe valea pârâului.
După un urcuş de 500 m valea se lărgeşte. Ajungem pe o poiană prin care pârâul trece printr-un teren mlăştinos. Ajungem în curând la izvoarele pârâului de unde marcajul turistic continuă spre vest pe o potecă vânătorească. Ajungem în Şaua Licoş (1461 m) şi trecem pe lângă o stână. Marcajul o ia spre nord-vest şi urcă pe Vf. Piatra Licoş (1675 m). La numai 200 m nord-est de vârf se găseşte, la altitudinea 1650 m, peştera verticală - singura cunoscută în zonă - accesibilă numai cu echipament de alpinism.
Traseul nr. 12.
Centrul staţiunii Lacul Roşu (967 m) - şaua Piatra Roşie - Poiana Ghilocoş - Belvedere Piatra Ghilocoş (1378 m)
Marcaj: triunghi roşu.
Lungimea traseului: 2 ore.
Distanţa de parcurs: 4 km.
Diferenţă de nivel: 411 m, accesibil tot anul.
Pornim din centrul staţiunii pe drumul forestier Bicăjel pe lângă pârtia de schi. Înainte ca drumul să ajungă în şaua Piatra Roşie, un drum aproape impracticabil, pietros urcă spre dreapta foarte abrupt, pe care continuă marcajul triunghi roşu. Urcăm prin pădure, şi după câteva sute de metrii virăm spre dreapta, apoi, după alte câteva sute de metrii, spre stânga. După câteva minute ajungem la piatra de marcaj forestier nr. VIII/20 şi ajungem pe Poiana Ghilocoş. Trecem prin poiană în direcţia sud-vest. Trecem pe lângă ruinele unei construcţii şi ajungem pe punctul de belvedere Piatra Ghilocoş (1378 m). Dacă dorim să escaladăm vârful cel mai înalt din zonă, Vf. Ghilocoş (1408 m), trebuie să mergem 1 km est, dar trebuie ştiut, că vârful fiind împădurit, nu vedem mare lucru de acolo.
Traseul nr. 13.
Valea pârâului Oii (1012 m) - Poiana lui Paleu (1242 m) - Poiana Jgheabului - valea pârâului Jgheabul Cherecului - cătunul Bicazul Mic (885 m)
Marcaj: punct roşu.
Lungimea traseului: 2 ore.
Distanţa de parcurs: 4,3 km.
Diferenţă de nivel: 230 m, accesibil tot anul.
Dacă pornim din staţiune, prima parte a traseului este identic cu traseul nr. 10. De la crucea aflată la 1,1 km de la începutul drumului forestier urcăm pe drumul de ţară care trece în curând pe lângă un canton forestier. După o jumătate de oră ajungem la Poiana lui Paleu, unde, lângă piatra de marcaj forestier VIII/92 întâlnim marcajul punct albastru, care merge spre Poiana Albă.
În curând, ajungând pe Poiana Jgheabului marcajul punct albastru părăseşte valea pârâului Jgheabul Cherecului şi continuă spre nord, apoi urmează traseul nr. 8. şi se întoarce în staţiune.
Din puctul de bifurcaţie a traseelor marcate cu punct roşu şi punct albastru merită să facem un ocol la Piatra Cherecului. În continuare ne întoarecem în valea valea pârâului Jgheabul Cherecului după 1,5 km ajungem pe locul numit La Bechet, de unde coborâm în câteva minute la podul Bicazului Mic, sfârşitul potecii marcate. Vara cei care nu se tem de apa rece merită să coboare pe Cheile Duruitoarei sau "La Cascada", unde, în mod garantat turiştii temerari vor fi răcoriţi de căderile de apă.
Traseul nr. 15.
Lacul Roşu (debarcader) (983 m) - Poiana Ghilocoş (1210 m) - Piatra Ghilocoş (Belvedere) (1378 m)
Marcaj: punct albastru, din Poiana Ghilocoş punct albastru dublu.
Lungimea traseului: 2 ore.
Distanţa de parcurs: 3,5 km.
Diferenţă de nivel: 395 m, accesibil tot anul.
Pornim din parcarea din spatele debarcaderului. Prima parte a traseului, până la Poiana Ghilocoş este identică cu traseul nr. 9. În Poiana Ghilocoş trebuie să fim atenţi să nu greşim punctul în care porneşte marcajul punct albastru dublu. Poteca urcă abrupt pe singurul traseu posibil pe Piatra Ghilocoş. De la punctul de despărţire la 200 m ajungem la un izvor. De aici poteca virează spre nord şi după un urcuş de 20 de minute ajungem la punctul de belvedere Piatra Ghilocoş (1378 m). Acolo întâlnim marcajul triunghi roşu al traseului nr. 12., pe care putem cobori în staţiune.
Înapoi la începutul paginii
Trasee din zona Cheile Bicazului
Traseul nr. 16.
Cheile Bicazului (850) - poalele Cupaşului (1080) - Poiana din spatele Cupaşului - gâtul Cupaşului (1275) - Poiana din faţa Cupaşului - Danţuraşul (1500) - Poiana La Vinkli(1445)
Marcaj: punct roşu.
Lungimea traseului: 4-5 ore.
Distanţa de parcurs: 8,5 km.
Diferenţă de nivel: 650 m, nerecomandat pe timp de iarnă.
Pornim de la piatra kilometrică 29 din Cheile Bicazului. Primul punct de reper este mica poiană în care întâlnim marcajul cruce roşie (traseu turistic nr. 7.) care urcă pe drumul forestier. De aici în câteva minute urcăm în poiana din spatele Cupaşului. Din poiană putem vedea Făgetul Ciucului şi Piatra Ghilocoş şi o porţiune importantă din traseul nr. 12. Mai sus, trecem pe lângă un izvor şi câteva case părăsite, apoi ajungem la Gâtul Cupaşului, lângă marcajul forestier VIII/430, unde putem vedea şi marcajul traseului care urcă prin Canionul Lapoşului, marcat cu triunghi roşu. Traseul continuă pe creasta dintre pârâurile Cupaşul Mic şi Lapoş. După un km ajungem la poiana din faţa Cupaşului. Lângă izvorul de aici trecem printr-o porţiune mlăştinoasă, apoi traseul începe să urce şi intră în pădure. Suntem pe versantul sud-estic al Vf. Cupaş (1518 m), după 20 de minute poteca coteşte 90° spre dreapta. Trecem pe lângă un alt izvor, traseul urcă iar şi ocoleşte larg izvoarele Danţuraşului. Am ajuns pe creastă, şi după un urcuş de 700 m ajungem în imediata vecinătate a Vf. Danţuraşul (1519 m). Trebuie să fim atenţi, în păienjenişul potecilor putem pierde uşor traseul nostru dacă nu suntem atenţi la marcaje. După o coborâre de 600 m în pădure ajungem pe drumul forestier pe care, după 20 de minute ajungem pe Poiana La Vinkli. Ultima porţiune este rar marcată, aici putem să ne orientăm şi după marcajele forestiere care indică graniţa dintre teritoriile Ocoalelor Silvice din Gheorgheni şi Bicaz. De la Danţuraşul întâlnim pietrele de graniţă nr. 394, 392, 404, 390, 274 şi 389, care, bineînţeles, sunt pe creastă. La ruinele caselor din Poiana La Vinkli întâlnim marcajul linie albastră a traseului nr. 1., pe care putem ajunge la Pasul Pângăraţi sau pe Chicera.
Traseul nr. 17.
Cheile Bicazului (850) - Canionul Lapoşului - Poienile Cupaş - Gâtul Cupaşului (1275) - Cheile Bicazului (850) (Traseu circular)
Marcaj: triunghi roşu, de la Gâtul Cupaşului punct roşu.
Lungimea traseului: 3 ore.
Distanţa de parcurs: 5 km.
Diferenţă de nivel: 425 m, iarna greu de parcurs.
Pornim de la piatra kilometrică 29 a şoselei. Parcurgem Cheile ghidaţi de marcajul triunghi roşu care porneşte de la locul Vilei "Floarea de Colţ" spre nord-est. Poteca din ce în ce mai abruptă urcă în pădurea mixtă şi după 200 de metrii ajungem la căderea de apă cea mai spectaculoasă a pârâului Lapoş. După alte 600 m trecem pe sub stânca "Lapos-Kucsma", pe partea cealaltă a pârâului orizontul este acoperit de peretele vestic al Pietrei Altarului. Urmând poteca turistică abruptă în curând ieşim din canion. Treptat poteca ajunge sub peretele de stâncă a Pietrei Cupaş, vizavi Peretele Lapoş (Piatra Bardócz) străjuieşte poteca.
Traseul este îngreunat de nenumăratele trunchiuri de brad rupte de furtuni, dar numeroase semne ne ajută în orientare. În curând urcuşul devine mai lin, apoi poteca coboară pe lângă pârâu. Mai întâlnim o cădere de apă spectaculoasă, apoi ieşim, pe sub stâncile care parcă atârnă deasupra capului nostru din canion. Lângă casele din Cupaş poteca coteşte spre stânga, urcă lângă garduri cam 500 de m, apoi o ia spre stânga, şi urcă pe Gâtul Cupaşului (1275 m) la piatra de marcaj forestier VIII/430. Coborâm pe poiana din spatele Cupaşului, şi mergem pe poteca marcată cu cruce roşie, apoi cu punct roşu la locul din care am pornit.
Traseul nr. 18.
Cheile Bicazului (850 m) - Şaua Ţifra (1002 m) - punctul de belvedere de pe peretele sudic (1060 m) - Piatra Maria (1048 m)
Marcaj: triunghi galben, din Şaua Ţifra fără marcaj.
Lungimea traseului: 1,1/2 ore.
Distanţa de parcurs: 2,5 km.
Diferenţă de nivel: 210 m, practicabil tot anul.
Pornim din Cheile Bicazului din locul unde a fost Vila "Floarea de Colţ". Urcăm pe serpentina mică până în apropierea Porţii de Piatră la traseul marcat cu triunghi galben de la începutul drumului forestier. Urcăm ghidaţi de marcajele de triunghi galben în Şaua Ţifra. Putem urca aici şi pe alte trasee din centrul staţiuni, urmând acelaşi marcaj de triunghi galben.
În Şaua Ţifra pe marginea drumului vedem ruinele unei case. În spatele acestuia urcăm pe o potecă abruptă, pietroasă spre nord-est. După ce ajungem pe platoul vârfului întâlnim o potecă, de pe care ajungem la primul punct de belvedere spre cheile Bicazului-Mic. Acesta este punctul de belvedere al Peretelui Sudic (1060 m). Ne întoarcem pe potecă, străbatem platoul vârfului şi coborâm pe şaua aflată la 1021 m altitudine. De aici mai mergem 200 de m spre nord-est până la Patra Maria, punctul de belvedere de pe vârful Peretelui Nord-estic (1048 m). Pârâul Bicazul Mic se varsă la 300 m sub noi în pârâul Bicazul Mare.
Traseul nr. 19.
Satul Bicaz-Chei (660 m) - Peştera Munticel (850 m)
Marcaj: fără marcaj.
Lungimea traseului: 1/2 ore.
Distanţa de parcurs: 1 km.
Diferenţă de nivel: 190 m, traseu scurt, uşor.
Este singurul traseu care pleacă din sat. Traseul spre peştera Munticel începe de pe DN 12/C de la kilometrul 34+100. Aici este o staţie de autobuz, se poate veni până aici cu una din cursele de autobuz regulate dintre Gheorgheni şi Piatra-Neamţ. Din staţie se poate vedea deja Piatra Glod pe versantul estic cu treptele care urcă spre peşteră. După ce urcăm cele aproape 400 de trepte continuăm drumul pe un drum de ţară plin de noroi. Drumul abrupt în curând ajunge pe o porţiune orizontală, continuată de o altă porţiune care urcă, de astă dată mai lin pe o distanţă de 200 m. După platoul care urmează, drumul şi poteca se despart, aceasta din urmă trecând printr-o porţiune mlăştinoasă. Ajungem la gardul dintre fâneţe şi păşune, trecem gardul şi după câteva minute ne aflăm pe terasa de stâncă din faţa intrării în peşteră. Pentru vizitarea peşterii avem nevoie de lanterne, cizme de cauciuc şi haine impermeabile.
Înapoi la începutul paginii
Borsec, Topliţa şi împrejurimile
Căi de acces, posibilităţi de cazare în zona Borsec - Topliţa
Căi de acces
Depresiunea Borsecului este cel mai uşor accesibil din Topliţa prin DN 15. În Topliţa putem ajunge prin calea ferată (linia 400 Braşov - Deda) sau prin DN 12 dinspre Gheorgheni.
Posibilităţi de cazare
Hotel şi restaurant Căliman din Topliţa, 140 locuri de cazare. Încălzire centrală, apă caldă şi rece. Telefon: (4)066-142943.
Băile Bradul (Bánffy) din Topliţa 40 locuri în căsuţe de lemn.
Hotel şi restaurant Transilvania din Borsec. Telefon: (4)066-142142.
Campingul "Şapte Izvoare" din Borsec, căsuţe de lemn, locuri de cort, parcare, bufet.
Campingul Horpârâu din Borsec, pe traseul drumului spre Tulgheş, căsuţe de lemn, locuri de cort, parcare, bufet.
Cabana Secu, Str. Sportivilor. Telefon: (4)066-141693.
Adrese utile din Borsec: SCAT Borsec, str. Şapte Izvoare nr. 19. Telefon: (4)066-137 638, 137 006, 137 255.
Consiliul local - Primăria, str. Principală, nr. 13. Telefon: (4)066-137 001.
Înapoi la începutul paginii
Trasee turistice din zona Borsec
Traseul nr. 1. Borsec - Vf. Fagului
Borsec, pavilionul central (890 m) - Vf. Fagului (1309 m)
Distanţa de parcurs:4,0 km
Diferenţă de nivel 420 m
Lungimea traseului: Dus 1 1/2 ore, întors 1 ore.
Marcaj: punct galben. Traseu practicabil tot anul.
Pornim de la izvorul nr. 1, de lângă pavilionul central şi urcăm spre nord pe poteca de sub Vf. Fagul Mic. Trecem pe lângă vila nr. 24. spre stânga şi urcăm abrupt. După cam 50 minute ajungem la o cabană şi două case de locuit. După alte 20 de minute ajungem la o păşune, de unde vedem, spre nord stâlpul de orientare turistică care indică traseul spre Vf. Fagului. Vârful este un punct de belvedere excelent. De pe Vf. Fagului coborâm pe traseul nr. 2. (marcaj linie roşie), spre sud-vest, spre Vf. Arcoza. Pe traseul nr. 24. spre nord, prin Vf. "Cserbükk" şi cătunul Răchitiş ajungem pe creasta Năureasca (marcaj punct roşu), pe traseul 25. (marcaj linie galbenă)- în Bilbor, pe traseul nr. 3. (marcaj punct galben) spre nord, prin creasta Mezoveşti - la cotul Bistricioarei.
Traseul nr. 2.
Borsec - Vf. Fagului - creasta Arcoza - Sărmaş - Chiozrezul Mare - Tulgheş
Vf. Fagului (1309 m) - Vf. Arcoza - poiana Hancker (1120 m) - pasul Borsec (Creanga) (1100) - şaua Chiozrezului - Vf. Chiozrezu Mare (1492 m) - Bâtca Rotundă (1312 m) - Tulgheş (640 m)
Distanţa de parcurs: 40 km.
Diferenţă de nivel: 1300 m.
Lungimea traseului: dus 13 ore; întors 13 ore.
Marcaj: linie roşie. Vara traseu accesibil foarte uşor. Iarna recomandat numai schiorilor experimentaţi. Traseu foarte lung, cu izvoare puţine, cu multe urcuşuri, durează cam două zile.
Din Vf. Fagului coborâm spre vest lângă câţiva fagi seculari marcaţi din grşeală în loc de linie roşie cu punct roşu, şi drumul începe să urce iar prin pădure, şi tot aşa o ţinem 1 km până când ajungem în poiana Hancker. La marginea pădurii găsim marcaje cu punct albastru, care urcă din valea omonimă. Ne continuăm drumul spre sud-vest, sub Vf. Arcoza; după 1 km, pe poiană întâlnim triunghiul albastru al traseului nr. 21. Urmează o altă porţiune de urcuşuri şi coborâri alternate, după 2 km ajungem pe un mic vârf pleşuv, după care coborâm în pădure spre şaua muntelui, virăm brusc spre sud şi ajungem la cabana Stâna din Căliman din pasul Borsecului (Creanga).
Trecem pe lângă căsuţele din camping, apoi lângă Vf. Bâtca Rotundă, intrăm în pădure ş în curând ajungem la un canton forestier pe o mică poiană. De aici încercâm să ne orientăm după creasta muntelui, şi nu după drumurile şi potecile care mai coboară din creastă. După o oră ajungem pe o poiană mare, de aici începem escaladarea Vf. Sărmaş (1395 m). Ne tragem sufletul pe vârf şi coborâm în şaua Sărmaş, de unde mergem numai 300 m până la stâna Sărmaş. După stână urmează un urcuş de 1 km, apoi coborâm spre poiana largă din pasul Chiozrezu Mic, unde întălnim traseul nr. 19. care urcă din Valea Vinului (marcaj linie albastră) şi drumul dinspre Ditrău. Pe şa o potecă merge spre sud, până la cabana Taslău. Aici găsim apă şi mai la vest este o stână .
Poteca noastră însă merge spre sud-vest printr-o porţiune defrişată spre Vf. Chiozrezu Mic (1336 m), peste tot la liziera pădurii, până la poiana Tompa, prin care trecem şi prin pădure urcăm pe Vf Chiozrezu Mare (1494 m) până la stâlpul de orientare turistică. De aici se vede depresiunea Borsecului până la Bilbor.
După ce coborâm în şa ne întâlnim cu marcajul linie galbenă a traseului nr. 9., prin care se poate ajunge la Vf. Răchitiş. Noi ne continuăm drumul spre sud-est şi ajungem pe lângă nişte grajduri şi barăci muncitoreşti. În acest loc numit "Lükkenő" se întâlnesc traseele nr. 2., 12. şi 13. De aici, în 5-6 ore prin Fagul Înalt - Mt. Caprei - Vf. Tătarului putem ajunge la Pasul Pângăraţ.
Aici urcă şi traseul nr. 14., care prin creasta Bârsanului şi Fagul Înalt vine din Putna Mare. De aici ne întoarcem pe sub Vf. Cuţii-Rez pe traseul nr. 13. (marcaj: triunghi roşu), trecem prin pârâul Rezul Mare şi prin punctul nr. 38 (Macskalyuk) urcăm pe valea seacă (35 minute). Spre est, pe o potecă bine bătătorită, mergem până la Vf. Rivo (1382 m).
În continuarea drumului coborâm spre şaua muntelui, apoi urcăm din nou. După cam 3 km, în mijlocul unei poieni găsim o stână şi două case, după un alt km un izvor. De aici o luăm spre nord, ocolim Vf Balhó, dar trebuie să fim atenţi pentru că marcajele se pierd uşor în pădure. Ajungând pe prima poiană mai importantă trecem pe traseul de creastă, urcăm pe Vf. Crucii (1386 m). După vârf trecem prin poieni şi păduri mici, apoi, mergând spre nord-est escaladăm Vf. Mare (1147 m), coborâm spre Vf. Mic (1047 m), trecem pe lângă o casă, coborâm pe o pantă abruptă la poalele căreia dăm de un izvor de apă minerală. Suntem foarte aproape de sfârşitul traseului, intrăm printre casele din Tulgheş şi ajungem în curând la DN 15.
Traseul nr. 3. Borsec - Vf. Fagului - şaua Mezoveşti
Vf. Fagului (Vf. Faget) (1309 m) - poiana Mezoveşti - cotul Bistricioarei (790 m)
Distanţa de parcurs: 10 km.
Diferenţă de nivel: 310 m.
Lungimea traseului: dus 3 ore; întors 3 1/2 ore.
Marcaj: punct galben. Vara traseu accesibil foarte uşor. Iarna recomandat numai schiorilor experimentaţi.
De pe Vf. Fagului poteca coboară pe creastă spre nord-est. La început trecem printr-o pădure de brazi, apoi ajungem pe o poiană, de unde avem o privelişte remarcabilă spre Munţii Călimanului. Ne continuăm drumul printr-o plantaţie de brazi, şi după numai 600 m, spre dreapta, trecem pe lângă stâna Cupele de la izvorul pârâului Rece.
După o oră trecem pe lângă stâna Ţifrea şi urcăm pe Vf. Mezoveşti (1397 m), coborâm pe creasta Mezoveşti, trecem printr-o pădure de brazi, urcăm un deal şi nu departe de aceasta pe ultimul vârf al traseului, Vf. Ţifrea de unde coborâm pe serpentinele de lângă casa pădurarilor în valea Bistricioarei.
Traseul nr. 4. Borsec - Şapte Izvoare - Mezoveşti
Şapte Izvoare (870 m) - poiana Mezoveşti (1290 m)
Distanţa de parcurs: 5 km.
Diferenţă de nivel: 420 m.
Lungimea traseului: dus 2 1/2 ore; întors 2 ore.
Marcaj: cruce roşie. Vara traseu accesibil. Iarna recomandat numai schiorilor experimentaţi.
Pornim de la "Şapte Izvoare", ieşim pe poiana Şapte Izvoare şi pe o potecă bătătorită, amenajată pe alocuri trecem printr-o pădure de brazi. După 30 de minute trecem pe lângă 3 clădiri pe marginea unei fâneţe. Ne continuăm drumul până la o vale îngustă, de unde mergem mai departe spre nord-est, şi după 10 minute de mers prin pădure ajungem pe o poiană mai mare la un izvor. Urcăm abrupt lăsând în spate câteva case şi grajduri şi ne continuăm drumul printr-o pădure până la poiana Mezoveşti.
Traseul nr. 5. Valea Cupele
Şapte Izvoare (870 m) - gura pârâului Cupaş
Distanţa de parcurs: 7 km.
Diferenţă de nivel: 100 m.
Lungimea traseului: dus 2 ore; întors 2 ore.
Marcaj: cruce albastră. Vara traseu accesibil. Iarna recomandat numai schiorilor experimentaţi.
De la "Şapte Izvoare" pornim prin pădure, pe malul stâng al pârâului Cupaş înaintăm pe poteca btătorită. După 30 de minute ajungem pe o poiană. Întrăm în pădure, şi după alte 30 de minute ajungem la gura pârâului Rece. În 30 de minute, prin poieni şi păduri ajungem la Capu Corbului, în valea Bistricioarei. Ne întoarcem în Borsec pe traseul nr. 7. (marcaj: triunghi roşu).
Traseul nr. 6. Şapte Izvoare - şoseaua Valea Vinul Mare
"Şapte Izvoare" (900 m) - Dosul Biciului (970 m) - şoseaua Valea Vinul Mare (750 m)
Distanţa de parcurs: 4 km.
Diferenţă de nivel: 80 m.
Lungimea traseului: dus 1 1/2 ore; întors 1 1/2 ore.
Marcaj: cruce galbenă. Vara traseu accesibil. Iarna recomandat numai turiştilor experimentaţi.
Pornim de la Vila 41. sau Cantina nr. 4. spre nord-est prin pădure. După un urcuş de 20 de minute urmează o coborâre lină până la Poiana Căprioarelor. Traversăm poiana pe lângă un izvor, apoi urcăm pe un drum cu iarbă, pe o poiană mică, care se află pe creasta Dosul Biciului. Aici intersectăm traseul nr. 7. şi o luăm spre dreapta, coborâm lin 10 minute până la poteca marcată pe care vom cobori pe versant până şoseaua Valea Vinul Mare
Traseul nr. 7. Borsec - Dosul Biciului - Culmea Luminoasă
Baza sportivă Borsec (920 m) - Dosul Biciului (1000 m) - Capu Corbului (745 m)
Distanţa de parcurs: 6 km.
Diferenţă de nivel: 365 m.
Lungimea traseului: dus 2 1/2 ore; întors 3 ore.
Marcaj: triunghi roşu. Vara traseu accesibil. Iarna recomandat numai turiştilor experimentaţi şi vânătorilor.
Pornim de la poarta bazei sportive şi urcăm 15 minute prin pădurea de brazi până la poiana Secu, apoi pe Vf. Secu Rotund. După alte 20 de intrăm în pădure, şi înaintăm pe creasta până la poiana în care întâlnim traseul nr. 6. (marcaj cruce galbenă), şi mergem mai departe spre stânga. Pe serpentine urcăm, apoi coborâm în Capu Corbului şi pe lângă biserică ajungem la valea Bistricioarei.
Traseul nr. 8. Borsec - Râpa Mare - valea lui Filip Andrei
Baza sportivă Borsec (920 m) - gura pârâului Filip Andrei (775 m) - Râpa Corbului (1020 m)
Distanţa de parcurs: 7 km.
Diferenţă de nivel 245 m.
Lungimea traseului: dus 3 ore; întors 2 1/2 ore.
Marcaj: cruce albastră. Vara traseu accesibil. Iarna recomandat numai turiştilor experimentaţi şi schiorilor.
Pornim de la poarta bazei sportive spre sud, până la Valea Vinului, unde trecem peste DN 15., traversăm pârâul şi trecem pe drumul forestier din valea lui Filip Andrei şi mergem spre sud-est. La 800 m de la gura pârâului intrăm în pădure şi urcăm 2,5 km pe serpentine. Ajungem la un lac artificial, de unde, printr-un defrişaj urcăm prin Râpa Corbului la gura văii Corbul Lung. Aici întâlnim traseul nr. 9. (marcaj linie galbenă), apoi, trecând peste o râpă ajungem pe creasta Chiozrezului de unde pleacă spre vest traseul nr. 16. (marcaj: triunghi roşu).
Traseul nr. 9. Borsec - Creasta Corbului
Capu Corbului (725 m) - Râpa Corbului (1020 m) - creasta Chiozrezului (1492 m)
Distanţa de parcurs: 15 km.
Diferenţă de nivel 912 m.
Lungimea traseului: dus 5 ore; întors 5 1/2 ore.
Marcaj: linie galbenă. Vara traseu obositor din cauza lungimii, iarna recomandat numai schiorilor experimentaţi.
Pornim de pe DN 15 de la biserica din Capu Corbului, urcăm pe Vf. Corbului apoi pe Vf. Ţăndăraş. Pe creastă, prin păduri şi poieni, spre sud-est, urcând şi coborând în continuu, la 1,5 km de vârf ajungem la Colţul Preluca, apoi la Culmea Preluca (1171 m). După 1,5 km ne întâlnim cu traseul care duce spre Valea Corbului, marcată cu cruce albastră. Până acum am acumulat 3 ore de mers, coborâm pe o pantă la punctul de afluenţă a pâraielor Lung şi Scurt. Cotim spre est, trecem peste drum şi traversăm pârâul Corbu şi ne continuăm drumul pe o potecă cu serpentine, spre sud până la Chiozrezu (1244 m). Pe versantul sudic pe o mică poiană este un refugiu vânătoresc. Poteca se continuă pe creasta Gâtu Lung până la Vf. Răchitiş (1261 m). Intrăm în pădure şi o luăm spre stânga, urcăm pe creasta Chiozrezu Mare şi trecem pe traseul nr. 2. (marcaj: linie roşie).
Ne odihnim aici sau înnoptăm la grajdurile Rivo sau la "Lükkenő" - 3 km pe traseul marcat cu linie roşie (traseele 2. şi 13.).
Traseul nr. 22. Borsec - valea Hancker
Policlinica Borsec, (850 m) - Valea Hancker - poiana Hancker (1120 m)
Distanţa de parcurs: 4 km.
Diferenţă de nivel: 270 m.
Lungimea traseului: dus 2 ore; întors 1 1/2 ore.
Marcaj: punct albastru. Vara traseu uşor, iarna cam greu.
Pornim de la Policlinica balneară, trecem pe lângă izvorul Bălcescu (nr. 9.) spre dreapta şi trecem pe o potecă bătătorită care ne duce spre nord-vest într-o vale pitorească. După 1,6 km intrăm în pădure - spre stânga trecem pe lângă o plantaţie recentă de brazi - şi după 200 m pe lângă o carieră de calcar. Trecem pe lângă o căsuţă, pe o porţiune mlăştinoasă, după care mergem 3 km prin pădure depărtându-ne de pârâu. Urcăm pe o potecă spre vest, la prima intersecţie o luăm la dreapta, apoi cotim spre stânga, şi o luăm iar spre dreapta. După 1 ore şi 20 de minute ajungem la marcajul punct roşu şi imediat după aceasta la o poiană mare. De la marginea pădurii la 1,5 km întâlnim un stâlp de orientare turistică. Aici ne întâlnim cu traseul nr. 2. Spre vest ajungem într-o vale care ne duce în Secu.
Traseul nr. 23. Borsec - valea Nadăş - Vf. Fagului
Atelierele cooperativei din Borsec (876 m) - valea Nadăş - Vf. Fagului (1309 m)
Distanţa de parcurs: 4 km.
Diferenţă de nivel 440 m.
Lungimea traseului: dus 2 ore; întors 1 1/2 ore.
Marcaj: linie albastră. Vara traseu accesibil foarte uşor. Iarna recomandat numai schiorilor experimentaţi.
Poteca urcă prin valea Nadăş pe Vf. Fagului. Pornim de la ateliere prin pădure. După un urcuş de 20 de minute trecem pe lângă un izvor, după 35 de minute ajungem la o bifurcaţie. Spre stânga poteca urcă spre Vf. Fagului - creasta Arcoza (marcaj punct roşu), spre dreapta spre Vf. Fagului. Deci mergem spre dreapta prin pădure, urcăm treptat şi la gura unui pârâu mic găsim un izvor. La 10 minute de aici trecem printr-o poiană, apoi peste un şanţ cu apă, şi după un urcuş de 15 minute ne aflăm pe Vf. Fagului (1309 m) pe care se întâlnesc şapte trasee.
Înapoi la începutul paginii
Trasee turistice din zona Corbu
Traseul nr. 10. Corbu - Valea Corbu
Gura pârâului Corbu (680 m) - Valea Corbu - cabana Corbu (860 m)
Distanţa de parcurs: 10 km.
Diferenţă de nivel 254 m.
Lungimea traseului: dus 4 ore; întors 3 1/2 ore.
Marcaj: punct albastru. Vara puţin obositor, dar traseul este practicabil şi cu maşina până la gura pârâului Bâtca. Iarna recomandabil numai schiorilor cu experienţă.
Din DN 15. pe teritoriul comunei Corbu pleacă un drum forestier spre sud-vest pe valea Corbu. Drumul urcă prin pădure până la gura pârâului Scurt (10 km). După 7 km o ia spre sud şi după 3 1/2 ore ajungem la gura pârâului Bâtca, la barăcile muncitorilor forestieri, unde putem să şi înnoptăm. De aici continuăm drumul spre vest şi după jumătate de oră ajungem la Cabana Corbu. La confluenţa pâraielor Lung şi Scurt ne întâlnim cu traseul nr. 9. (marcaj linie galbenă) care duce spre sud, la cabana vânătorească de pe Vf. Chiozrezu (1244).
Traseul nr. 11. Valea Asodului
Satul Asod (664 m) - valea Asodului (779 m) - creasta Asodul Mare (1320 m) - Vf. Asod (1334 m) - "Hármashatár" (1350 m)
Distanţa de parcurs: 9 km.
Diferenţă de nivel 695 m.
Lungimea traseului: dus 3 1/2 ore; întors 3 ore.
Marcaj: linie albastră (pe alocuri lipsă). Traseu de vară. Primii 5 km accesibili şi cu maşina. Iarna recomandabil numai schiorilor cu experienţă.
Din satul Asod de la km 216,3 din DN 15. pleacă un drum forestier şi merge 1 km prin sat. După 2,6 km întâlnim barăcile muncitorilor forestieri, după 3,2 km, la gura pârâului Asod spre dreapta este casa pădurarilor, apoi un pârâu. Drumul continuă pe valea pârâului Beltic pe drumul forestier, spre sud-est şi după aceea urcăm pe o potecă pe creasta Corhani - Asod şi la Vf. Asodul Mare (1334 m) la o stână.
De aici putem merge pe poteca de creastă fără marcaj la izvorul pârâului Asod, sub Vf. Beneş unde ne întâlnim cu traseul nr. 2., care urcă din valea Corbu, de la gura pârâului Bâtca la "Hármashatár". De aici coborâm spre sud-est în valea pârâului Roşu, pe drumul forestier care ne duce prin Valea Rezul Mare înapoi pe DN 15.
Traseul nr. 12. Valea Rezul Mare
Comuna Putna (655 m) - Gura popii (750 m) - gura pârâului Vereş (800 m) - gura pârâului Vacilor (905 m) - poiana "Lükkenő" (1200 m)
Distanţa de parcurs: 13 km.
Diferenţă de nivel 750 m.
Lungimea traseului: dus 4 1/2 ore, întors 4 ore.
Marcaj: cruce albastră. Vara accesibil cu maşina pe drumul forestier. Iarna recomandabil numai schiorilor cu experienţă.
Pornim din staţia de autobuz din Putna pe un drum forestier care urcă prin valea pârâului Rezul Mare care ne duce în apropierea poienii "Lükkenő" (12 km). Prin sat parcurgem 2,6 km, până ce trecem peste un mic pod, de acolo urcăm spre nord-est până la pârâul Popii şi un alt drum forestier, pe care urcă la Rezul Mare traseul nr. 15. -fără marcaj . La km 6. ajungem la gura pârâului Roşu Mare. La km 8. este gura pârâului Vacii şi a pârâului Gura, unde găsim nişte barăci ai muncitorilor forestieri. După alte 4 km se termină drumul. De aici mai avem un urcuş de 1,5 km până la poiana "Lükkenő" care trece prin pădure, spre sud-vest. Ultima porţiune este foarte abruptă. De aici drumul forestier urcă spre sud-est la Vf. Fagul Înalt, făcând joncţiunea cu numeroase alte trasee turistice din zonă. Marcajul cruce albastră merge pe lângă firul de apă şi ne duce la izvorul pârâului Rezul Mare, trece pe lângă Groapa Pisicii "Macskalyuk" şi se întâlneşte cu drumul forestier care duce spre poiana "Lükkenő".
Traseul nr. 13. Poiana Lükkenő
Pasul Ţengheler (1065 m) - Fagul Înalt (1460 m) - poiana "Lükkenő" (1200 m) - Groapa Pisicii (Macskalyuk) (1285 m)
Distanţa de parcurs: 5 km.
Diferenţă de nivel 414 m.
Lungimea traseului: dus 2 ore, întors 2 ore.
Marcaj: triunghi roşu. Traseu recomandat vara numai turiştilor cu experienţă, iarna numai schiorilor experimentaţi.
Pe drumul dintre Ditrău şi Hagota, la km 14,6 km în Pasul Ţengheller pleacă un drum forestier spre poiana "Lükkenő" şi izvorul Rezului Mare. Pornim spre nord de lângă casa din intersecţie ajungem la Fagul Înalt, pe care-l ocolim pe o serpentină prin versantul vestic, trecem pe lângă nişte izvoare, apoi coborâm spre nord-vest. După 4 km ajungem în câmp deschis: poiana "Lükkenő". Aici găsim barăcile muncitorilor forestieri şi cantonul forestier Putna Mare, singurul loc unde putem înnopta la nevoie. Ne continuăm drumul şi intrăm în pădure prin drumul forestier, în spatele barăcilor şi înaintăm spre nord-vest. După 400 m ieşim din pădure, traversăm pârâul Rezul Mare şi trecem pe lângă Groapa Pisicii (Macskalyuk). De aici ne continuăm drumul pe poteca care vine spre creastă dinspre Vf. Chiozrezu - Vf. Rivo şi merge spre est - nord-est spre Vf. Fagului-Rivo (1382 m) şi creasta Rezul Mare.
Traseul nr. 14. Culmea Putnei
Poiana "Lükkenő" - Vf. Obcinei (1234 m) - Vf. Bâtca Bârsanului (1247 m) - Vf. Alunului (1189 m) - Putna
Distanţa de parcurs: 14 km.
Diferenţă de nivel 1060 m.
Lungimea traseului: dus 4 1/2 ore, întors 5 ore.
Marcaj: cruce roşie (pe alocuri lipsă). Traseu recomandat vara numai turiştilor cu experienţă, iarna numai schiorilor experimentaţi.
De la barăcile din poiana "Lükkenő" urmăm traseul 13. Până la intersecţia spre Fagul Înalt, unde părăsim drumul forestier şi urmăm linia crestei, urcăm pe culmea Putnei, apoi la Poiana Albă (1247 m), de unde ne continuăm drumul spre nord-est prin pădure şi pe câteva poieni, urcând şi coborând de câteva ori, până ajungem la o stână, unde găsim şi apă de băut. De aici urcăm uşor pe Vf. Alunului (1189 m), de unde, după un coborâş de 4 km ajungem în comuna Putna, la gura pârâului Balaj.
Traseul nr. 15. Valea Roşu
Gura pârâului Roşu Mare (815 m) - Stâna Roşu - "Hármashatár" (1350 m)
Distanţa de parcurs: 5 km.
Diferenţă de nivel 535 m.
Lungimea traseului: dus 2 1/2 ore, întors 2 ore.
Marcaj: linie albastră. Traseu accesibil vara, iarna numai schiorilor experimentaţi.
Traseul leagă mijlocul văii Rezului Mare cu creasta cu acelaşi nume, dinspre "Hármashatár". La km 6. ajungem la gura pârâului Roşu Mare, intrăm pe drumul forestier care ne duce până la barăcile muncitorilor forestieri. De aici plecăm spre dreapta, spre nord-vest, urcând valea pârâului Roşu. După 20 de minute drumul forestier se termină, urcăm pe lângă firul apei prin pădure, până la o stână, apoi, spre nord la poiana "Hármashatár". De aici marcajul linie roşie ne conduce până la Vf. Bâtca Rotundă şi la Tulgheş.
Traseul nr. 16. Poiana Uscată
Râpa Corbului (1020 m) - Poiana Uscată (1214 m)
Distanţa de parcurs: 3 km.
Diferenţă de nivel 180 m.
Lungimea traseului: dus 1 1/2 ore, întors 1 ore.
Marcaj: triunghi roşu. Traseu de vară. Iarna recomandabil numai schiorilor cu experienţă.
Traseul urcă din valea pârâului Corbu spre vest pe o potecă marcată, bine bătătorită până la Poiana Uscată. După 1,2 km întrăm în pădure şi după 800 m ajungem la marginea poienii izvorului pârâului Scurt. După alte 500 m la liziera pădurii ajungem la Poiana Uscată unde pe un brad găsim deja marcajul cruce roşie. De aici spre sud se află Vârful Uscat (1207 m), de unde putem urca la Vf. Chiozrezu-Mare. Ne întoarcem la Borsec pe valea pârâului Malnaş ghidându-ne după marcajele triunghi albastru.
Traseul nr. 17. Vf. Uscat - Chiozrezul Mic
Poteca vânătorilor din Valea Vinul Mare - Poiana Uscată (1214 m) - Vârful Uscat (1207 m) - Culmea Estefan (1285 m) - Vf. Chiozrezu-Mic (1250 m)
Distanţa de parcurs: 9 km.
Diferenţă de nivel 545 m.
Lungimea traseului: dus 4 1/2 ore, întors 3 1/2 ore.
Marcaj: cruce roşie. Vara traseu obositor, iarna recomandat numai schiorilor.
De pe DN 15. care trece prin Valea Vinul Mare poteca începe de la piatra kilometrică 199. Intrăm în pădure pe lângă gard şi urcăm cam 1 km pe şaua Malnaş de unde urcăm în Poiana Uscată. De aici urcăm pe Vf. Uscat pe care-l ocolim spre stânga, spre dreapta trecem pe lângă o plantaţie de brazi. În şa, la 1 km de vârf găsim izvorul Malnaş, de unde urcăm spre Culmea Estefan, după care coborâm în şa, de unde mergând spre sud-vest prin pădure coborâm la izvorul pârâului Adânc, apoi urcăm la Vf. Chiozrezu Mic. Drumul continuă până în vârf, unde ne întâlnim cu traseul de creastă nr. 2.
Traseul nr. 18. Valea Malnaş
Gura pârâului Malnaş (804 m) - Valea Malnaş - poiana Uscată (1196 m)
Distanţa de parcurs: 5 km.
Diferenţă de nivel 390 m.
Lungimea traseului: dus 2 1/2 ore; întors 2 ore.
Marcaj: triunghi albastru. Vara traseu obositor, iarna recomandat numai schiorilor.
De pe DN 15. care trece prin Valea Vinul Mare poteca începe de la piatra kilometrică 199. Urcăm 10 minute pe valea pârâului Malnaş după care intrăm în pădure. După 3 km de mers pe malul apei ajungem la o bifurcaţie. Noi mergem spre stânga prin pădure. După 300 m începem un urcuş abrupt pe poteca cu serpentine până la Poiana Uscată, la punctul de întâlnire a traseelor marcate cu cruce roşie şi triunghi roşu. Prima urcă la Vf. Chiozrezu (Traseul nr. 17.) iar a doua la izvorul pârâului Filip Andrei. (Traseul nr. 16.)
Traseul nr. 19. Valea Vinului
DN 15. (806 m) - Valea Vinului - Vf. Chiozrezu-Mic (1250 m)
Distanţa de parcurs: 8 km.
Diferenţă de nivel 460 m.
Lungimea traseului: dus 4 ore, întors 3 ore.
Marcaj: linie albastră. Traseu de vară, iarna recomandat numai schiorilor.
Pornim din centrul Borsecului pe DN 15. spre sud-vest şi după 2 km părăsim casele, şi ajungem pe o poiană. Trecem pe lângă o carieră şi după 1/2 km pe lângă nişte căsuţe. După 5,3 km trecem un pod, apoi pe lângă grajduri îngrădite. La km. 7 părăsim drumul forestier şi spre dreapta intrăm în pădure. Urcăm până la o poiană, apoi la cota 1015, de unde spre stânga pleacă un traseu de creastă, pe care ne putem întoarce în Borsec. Noi ne continuăm drumul, apoi cotim spre dreapta şi ajungem pe o păşune largă. După un drum total de 4 ore urcăm lin pe Vf. Chiozrezu Mic, cunoscut şi ca Vf. Vinului. (1259 m). Aici întâlnim şi traseul de creastă nr. 2.
Traseul nr. 20. Sărmaş - Dealul Dosul cel Mare - Vf. Sărmaş
Sărmaş (697 m) - Dealul Dosul cel Mare - Vf. Sărmaş
Distanţa de parcurs: 7 km.
Diferenţă de nivel 578 m.
Lungimea traseului: dus 3 ore, întors 2 1/2 ore.
Marcaj: triunghi roşu. Traseu de vară, iarna recomandat numai turiştilor experimentaţi.
Din centrul Sărmaşului pornim spre nord-est, urcăm pe lângă o carieră de bazalt pe un deal pleşuv şi ajungem pe o păşune. Pe traseu, spre dreapta putem vedea Vf. Arşiţa) (998 m).
Traseul nr. 21. La Cialo - Creasta "Hazanéző" - Creasta Arcoza
Gura pârâului Arcoza (840 m) - La Cialo - Creasta Arcoza (820 m)
Distanţa de parcurs: 4 km.
Diferenţă de nivel 380 m.
Lungimea traseului: dus 2 1/2 ore; întors 2 ore.
Marcaj: triunghi albastru. Traseu de vară, iarna recomandat numai turiştilor experimentaţi.
La gura pârâului Arcoza, din DN 16 urcă un drum forestier pe creasta Arcoza. Depăşind versantul muntelui Arcoza spre stânga, urcăm pe creastă şi trecem pe lângă stâna La Cialo. După un urcuş abrupt de cca. 2 ore ajungem la traseul nr. 2., marcat pe această porţiune cu punct roşu, in loc de linie roşie, pe care urcăm pe Vf. Arcoza (1293 m).
Înapoi la începutul paginii
Trasee turistice din Bilbor
Traseul nr. 24. Vf. Fagului - creasta Năureasca
Vf. Fagului (1309 m) - Vf. Fagul Ciobotului (1254 m) - drumul sub Răchitiş (900 m) - Vf. Obcinei (1387 m) - La Mori (1380 m) - Poiana Piatra (1380 m) - poiana Toplicioarei (1465 m) - stânele Tulgheş (1410 m) - Cabana La Coada Vacii (1305 m)
Distanţa de parcurs: 26 km.
Diferenţă de nivel: 870 m.
Lungimea traseului: dus 10 ore, întors 9 ore.
Marcaj: punct roşu. Vara traseu lung, obositor dar foarte frumos, recomandat numai pentru turiştii cu experienţă, iarna numai pentru schiori cu experienţă şi vânătorilor.
Traseul leagă băile Borsec de Munţii Călimanului. Începe la şaua Vf. Fagului unde putem ajunge prin traseele nr. 1. sau 23. Din şa coborâm spre nord-vest pe potecă bine bătătorită, prin pădure de fagi, la poiana Fagul Ciobotului. Aici întâlnim marcajul linie galbenă care indică traseul nr. 25 care trece prin valea Răchitişul Mare spre Bilbor. Noi trebuie să urmăm marcajul punct roşu. Intrăm în pădure şi urcăm spre Vf. Fagul Ciobotului (1254 m). De aici coborâm 1,5 km, apoi spre sud 1 km, ca în fine să întoarcem spre vest, până la piatra kilometrică nr. 5., sub Răchitiş să ajungem la drumul Gura Creanga - Bilbor. Pe aceasta urcăm spre Bilbor şi după 350 m ajungem pe câmp deschis, de unde pornim spre vest pe o potecă. După 2 km sub Vf. Ariniş ajungem la un grajd de vite. Urcăm mai departe şi ocolind spre stânga Vf. Ariniş ajungem sub Vf. Ciungi (1345 m), de unde avem o privelişte de ansamblu asupra depresiunii Bilborului şi pe Munţii Călimanului.
De aici orientarea nu mai este o problemă. Traseul marcat urmăreşte linia crestei, şi mergem cam 6 km spre nord-est pe a creasta Năureasca. După un urcuş lin de 1,5 km spre Vf. Obcinei trecem de punctul de înălţime 1387, unde ne întâlnim cu traseul nr. 27 care urcă din valea Hurdugaşului, apoi, 1,2 km mai încolo cu traseul nr. 29., care urcă prin valea pârâului Voevodeasa spre Munţii Călimanului. Drumul forestier spre nord-est duce în Bilbor.
Coborând de pe Vf. Obcinei după o oră de mers se ajunge la locul numit La Mori. În apropierea locului în care ne întâlnim cu traseul nr. 32 care urcă de la poiana Văcăria, după ce ieşim din pădure spre stânga observăm un izvor. De aici mai avem de mers 200 m la Poiana Piatra, în mijlocul căreia găsim o casă vânătorească şi o stână. De aici pleacă mai multe poteci, în valea pârâului Voevodeasa (Valea Voivodesii), Valea Toplicioarei (spre nord-vest).
Pe Poiana Piatra înaintăm pe drumul forestier spre nord-vest şi după 1,7 km ajungem în şaua din Poiana Toplicioarei (1465 m), unde ne întâlnim cu traseul nr. 29. care urcă din Valea Toplicioarei (marcaj triunghi albastru). Mergem mai departe spre nord-vest pe poteca marcată cu punct roşu şi ajungem în şaua dintre Bâtca Stejii şi Dealul Baret, apoi la poiana Steja Mică, unde găsim un izvor. Trecem prin pădure şi coborâm printr-o porţiune defrişată la stâna din poiana Stejii (1410 m). Pe câţiva brazi tineri găsim marcajul linie albastră, care ne indică faptul, că aici se termină traseul nr. 26., care de asemenea urcă din Valea Voivodesei. Ne continuăm drumul spre nord pe marcajul punct roşu, care ne duce jos pe o vale frumoasă numită Sec Neagra până la drumul forestier. Trecem peste acesta, şi pe un drum pietros după 20 de minute ajungem pe o poiană, şi puţin mai sus la Cabana "La Coada Vacii". Acesta din urmă este punctul de pornire pentru cei care vor să escaladeze vârfurile din Munţii Călimanului.
Traseul nr. 25. Borsec - Bilbor
Poiana Fagul Ciobotului (1170 m) - valea Răchitiş - dealul Leonte - Bilbor (880 m)
Distanţa de parcurs: 8 km.
Diferenţă de nivel: 160 m.
Lungimea traseului: dus 2 1/2 ore, întors 2 1/2 ore.
Marcaj: linie albastră. Iarna recomandat numai schiorilor.
De pe Şaua Vf. Fagului coborâm pe un drum lat, în pădurea seculară de fagi spre nord-vest la poiana Fagul Ciobotului (marcaj punct roşu). Traseul nostru pleacă de aici şi la început urmăreşte creasta printr-o pădure de brazi. După 20 de minute trecem peste un fir de apă, după o oră ajungem la pârâul Răchitiş şi la traseul căii ferate înguste pe lângă cătunul Răchitiş. Calea ferată a fost construită pentru transportul apei minerale din Borsec.
Trecem şinele şi pârâul şi trecem pe lângă două cantoane forestiere. După 5 minute ajungem la un drum forestier care leagă cătunul Răchitiş cu valea Bistricioarei. Trecem şi prin aceasta şi ne continuăm drumul pe o potecă care urcă dealul Leonte. După ce trecem pădurea, pornim pe un drum, care ne duce 3 km printre fâneţe, case răsfirate şi alte construcţii, grajduri, etc., trece pe lângă Vf. Irimesti şi în curând, la gura pârâului a Şestinii ajungem în Bilbor.
Traseul nr. 32. Bilbor - valea Lupilor (Dobreanu)
Şcoala nr. 2. Bilbor (895 m) - Valea Fundoaia - pârâul Lupilor (Dobreanu) - Poiana Văcăria (1264 m) - poteca La Mori (1340 m)
Distanţa de parcurs: 8 km.
Diferenţă de nivel: 450 m.
Lungimea traseului: dus 3 ore; întors 2 1/2 ore.
Marcaj: punct albastru. Iarna recomandat numai schiorilor.
Pornim de la şcoala nr. 2., din centrul Bilborului, după 1,8 km observăm câteva izvoare şi o piscină veche. După ce ieşim dintre case mergem pe drumul forestier, şi după 4 km trecem pe lângă o cabană şi urcăm pe valea Lupilor (Dobreanu) până la piatra kilometrică nr. 5. De aici avem două opţiuni: spre stânga poteca urcă pe creasta La Mori, spre dreapta - noi mergem pe aceasta - prin pădure la poiana Văcăria.
Trecem pa lângă o stână, spre nord vedem Vf. Văcăria şi ne continuăm drumul spre vest pe poteca ce trece pe o porţiune defrişată. La stânga vedem pădurea, spre dreapta Vf. Opticioara (1436 m), în apropierea căreia intrăm în pădure şi ne întâlnim cu marcajul punct roşu pe care putem ajunge la stâna din Poiana Piatra.
Traseul nr. 33. Valea Bistricioarei
Centrul Bilborului (895 m) - gura pârâului Borcut (970 m) - gura pârâului Rece (895 m) - Culmea Alunişului (1297 m) - valea Neagra - Drăgăioasa (1040 m)
Distanţa de parcurs: 12 km.
Diferenţă de nivel: 412 m.
Lungimea traseului: dus 3 1/2 ore, întors 3 1/2 ore.
Marcaj: linie albastră. Vara putem merge pe drumul forestier până la gura pârâului Rece - 6,5 km. De acolo putem înainta pe drumul forestier şi pe potecă. Iarna recomandat numai schiorilor.
Pornim spre nord din Bilbor. La 2,2 km de centru pleacă spre dreapta drumul forestier Vaman (Traseul nr. 35.). După 1,3 km pleacă spre vest traseul care urcă spre poiana Vacaria prin valea Dobreanu. După ce ieşim dintre case, după 3,3 km, spre dreapta vedem un drum de ţară, care se cheamă Drumul Ruşilor.
La km 4, spre stânga pleacă un drum pietruit, care duce spre Vf. Dobreanu. În apropiere găsim câteva izvoare de apă minerală. La km 4,5 spre stânga, la gura pârâului Borcut pleacă drumul forestier care urcă spre Măgura Cocora şi Vf. Păltiniş. După 6,7 km ajungem la intersecţia cu drumul forestier Răcilă. Traseul nostru continuă spre nord. La 5 km de gura pârâului Rece se termină drumul forestier. Spre stânga pleacă o potecă spre stâna Bursucăria. Noi mergem mai departe pe un urcuş abrupt, trecem printr-o poiană şi prin pâlcuri de brazi şi un loc pleşuv pe Culmea Alunişului dintre Vf. Aluniş şi Drăgoiasa de unde coborâm în valea Neagra Broştenilor. Pe drumul comunal ajungem în Drăgoiasa.
Traseul nr. 34. Bilbor - valea Borcut
Valea pârâului Borcut (970 m) - valea Borcut - creasta Măgura - Vf. Măgura (1503 m)
Distanţa de parcurs: 7 km.
Diferenţă de nivel: 585 m.
Lungimea traseului: dus 3 ore, întors 2 1/2 ore.
Marcaj: triunghi albastru (şters pe alocuri). Traseu recomandat vara numai turiştilor experimentaţi, iarna chiar şi schiorii experimentaţi pot ajunge numai la Cabana Măgura.
Traseul începe pe drumul Bilbor - Aluniş la km 4,5, la gura pârâului Borcut. Prima porţiune este un drum forestier în stânga văii pârâului. După 2 km pleacă o potecă, care ajunge pe o poiană în care găsim un izvor. Ne continuăm drumul prin poieni şi păduri şi după 3,8 km ajungem la o intersecţie, de unde spre dreapta, drumul duce pe poiana Păltiniş şi la cabana cu acelaşi nume.
Urcăm în continuare prin valea Borcut spre vest, până într-o poiană în care găsim o colibă, şi de aici, urmând cursul apei ajungem la creasta Măgura Cocora (1503 m). O altă potecă vânătorească urcă abrupt prin pădurea defrişată, a treia prin pădurea de brazi şi stânci pe creastă. Din turnul punctului de triangulaţie avem o vedere panoramică pe Culmea Alunişului, Creasta Harlagii şi depresiunea Bilborului.
Traseul nr. 35. Bilbor - Valea Vaman
Drumul forestier Vaman (920 m) - şaua poiana Vaman (1245 m) - valea Neagra Broşteni - gura pârâului Ciutac (885 m)
Distanţa de parcurs: 7 km.
Diferenţă de nivel: 336 m.
Lungimea traseului: dus 3 ore, întors 2 1/2 ore.
Marcaj: cruce albastră. Vara accesibil şi cu maşina, iarna numai pe schiuri.
Pornim din Bilborul de Sus, de la gura pârâului Vaman. După câteva sute de metrii ieşim dintre case şi mergem spre nord-est pe drumul forestier. Trecem lângă barăcile muncitorilor forestieri şi ajungem la casa pădurarilor. După un urcuş de 700 m prin pădure ajungem la o casă părăsită, care se află la capătul drumului forestier. De aici pleacă o potecă spre dreapta, printr-o porţiune defrişată peste creastă. Poteca marcată duce spre stânga. Trecem prin pădure şi ajungem pe o poiană întinsă. La dreapta vedem o stână şi o casă din bârne. Sus, pe creastă vedem turnul de belvedere. De la stâlpul de orientare turistică urmăm traseul de creastă spre sud-est şi după 500 m pe o potecă coborâm la gura pârâului Ciutac în valea Neagra Broştenilor.
Traseul nr. 36. Bilbor - La Lupăria
Gura pârâului Străjii (925 m) - Creasta Lupăria (1350 m) - gura pârâului Ciutac (885 m)
Distanţa de parcurs: 7 km.
Diferenţă de nivel: 425 m.
Lungimea traseului: dus 3 ore, întors 2 3/4 ore.
Marcaj: punct roşu (pe alocuri lipsă). Traseu recomandat iarna numai pentru schiori.
Pornim din Bilbor, de la gura pârâului Străjii, spre stânga, pe lângă grajduri, apoi spre nord-est pe traseul de creastă, şi peste puţin timp ajungem la locul numit Piciorul Lupăriei, la poalele muntelui cu acelaşi nume, de unde urcăm prin păduri de brazi. În curând ajungem la poiana Străjii, mergem mai departe şi trecem prin cele două poieni din Lupăria, apoi urcăm pe vârful cu acelaşi nume (1412 m). Coborâm pe creastă şi ajungem pe Traseul nr. 30., pe care o urmăm până la valea Neagra Broştenilor.
Traseul nr. 37. Bilbor - Dealul Ţiganilor - Poiana Smida Boului
Gura pârâului Ţiganilor (880 m) - Dealul Ţiganilor - Culmea Hărlagii - poiana Smida Boului (1472 m)
Distanţa de parcurs: 4 km.
Diferenţă de nivel: 595 m.
Lungimea traseului: dus 2 1/2 ore, întors 2 ore.
Marcaj: punct galben (şters, pe alocuri lipsă). Traseu recomandat iarna numai pentru schiori.
Gura pârâului ţiganilor este lângă campingul din Bilbor. De aici începe traseul, dar nu pe lângă firul apei, ci pe o potecă mai spre stânga. Urcăm spre Dealul Ţiganilor, şi după 1,1 km intrăm în pădure şi ne continuăm drumul spre nord-est, apoi, după un urcuş de 3 km prin păduri şi poieni ajungem, prin Culmea Hărlagii la poiana Smida Boului. De aici ne continuăm drumul spre est, până la Vf. Hărlagi.
Traseul nr. 38. Valea Hărlagii
Gura pârâului Huruba (830 m) - Culmea Hărlagii (1560 m) - gura pârâului Rece (840 m)
Distanţa de parcurs: 10 km.
Diferenţă de nivel: 730 m.
Lungimea traseului: dus 5 ore, întors 4 1/2 ore.
Marcaj: cruce galbenă. Traseu recomandat iarna numai pentru schiori.
Pornim de la gura pârâului Huruba şi urcăm pe versant 3,2 km. La al doilea afluent al părăului o luăm spre dreapta, spre nord-est şi ajungem pe o poiană pe lângă o stână, unde ne întâlnim cu traseul nr. 30. (marcaj: linie roşie). Ne continuăm drumul pe o potecă bine bătătorită pe creasta care urcă abrupt spre nord-vest spre Vf. Hărlagia (1581 m). Înainte să ajungem pe vârf, la poalele unui urcuş întâlnim poteca care coboară prin pădure la gura pârâului Rece, în valea Neagra Broştenilor.
Înapoi la începutul paginii
Trasee din zona Topliţei
Traseul nr. 26. Topliţa - valea pârâului Voevodeasa
Gura pârâului Secu (740 m) - gura pârâului Voevodeasa (850 m) - pârâul Crucea (874 m) - gura pârâului Toplicioara (980 m) - Stâna Steja (1410 m)
Distanţa de parcurs: 12 km de la gura pârâului Voevodeasa.
Lungimea traseului: dus 6 ore, întors 5 ore.
Marcaj: linie albastră.
Diferenţă de nivel 560 m. Recomandat vara turiştilor cu experienţă, iarna schiorilor.
Din Topliţa putem merge cu maşina la gura pârâului Voevodeasa, de unde traseul marcat virează spre dreapta şi urcă prin pădurea de brazi din valea Voivodeasa. La podul de beton armat întâlnim marcajul triunghi albastru, care arată drumul prin valea pârâului Toplicioara pe Măgura Cocora. Mai sus, spre stânga vedem barăci ale muncitorilor forestieri, unde putem găsi adăpost la nevoie pentru 10-15 turişti. Mergând spre nord-vest pe o potecă marcată ajungem "la grajduri". De aici mergem spre nord pe o vale îngustă, apoi pe firul apei 2 km printr-o pădure de brazi. Părăsim valea şi urcăm printr-o porţiune defrişată până la Stâna Steja, pe o poiană largă, frumoasă. De aici, spre est, urmând marcajul pe traseul 24., în 2 ore ajungem în poiana Toplicioara, apoi pe Poiana Piatra. Din valea Voivodeasa, la gura pârâului Crucea pleacă traseul nr. 28., care urcă pe valea omonimă la creasta Năureasca şi Vf. Obcinei (1387 m).
Traseul nr. 27. Valea Hurdugaşului
Gura pârâului Hurdugaş (742 m) - valea Hurdugaşul Mare - Vf. Obcinei (1387 m)
Distanţa de parcurs: 8 km.
Diferenţă de nivel 654 m.
Lungimea traseului: dus 3 1/2 ore, întors 3 ore.
Marcaj: punct albastru (pe alocuri lipsă)
Diferenţă de nivel: 654 m. Vara traseul relativ uşor, iarna practicabil numai până la barăcile muncitoreşti.
Din valea Topliţei, cam de la un km. de Monumentul Eroilor pornim pe traseu prin valea Hurdugaşului Mare. La intrare în vale se află barăcile muncitorilor forestieri. Urcăm pe drumul forestier în direcţia nord - nord-est, şi după 2,6 km ajungem la gura pârâului Hurdugaşul Mic, unde vedem o rampă de încărcare şi nişte barăci. Drumul forestier care urcă prin pădure se termină în curând şi înaităm 1,5 km pe o potecă de transportat buşteni, trecem peste 4 pâraie mici. Ajungând la ultima, după un parcurs total de 2,7 km pe malul apei ajungem la Vf. Obcinei (1387 m). Dacă urcăm pe valea pârâului Hurdugaşul Mic ajungem în valea pârâului Crucea la traseul nr. 28., care de asemenea urcă pe creasta Năureasca.
Traseul nr. 28. Valea Crucii
Gura pârâului Crucea (856 m) - Creasta Obcinei (Năureasca) (1360 m)
Distanţa de parcurs: 7 km.
Lungimea traseului: dus 3 ore, întors 2 1/2 ore.
Marcaj: cruce albastră (pe alocuri lipsă). Vara traseul relativ uşor, iarna nerecomandat.
De la gura pârâului Crucea din valea pârâului Voevodeasa urcăm 2,3 km pe drumul forestier până la stâna Hurdugaş unde virăm spre vest şi urcăm abrupt 2,5 km şi ne întâlnim cu traseul de pe creasta Năureasca spre Vf. Obcinei. Acest traseu face legătura dintre Munţii Giurgeului şi Masivul Călimani..
Traeul nr. 29. Valea Toplicioarei
Gura Toplicioarei (980 m) - Poiana Toplicioara (1465 m)
Distanţa de parcurs: 5 km.
Diferenţă de nivel: 490 m.
Lungimea traseului: dus 2 1/2 ore, întors 2 ore.
Marcaj: triunghi albastru. Recomandat vara turiştilor cu experienţă, iarna schiorilor.
La podul de la gura Toplicioarei trecem pe traseul care urcă din valea Voivodeasa, pe lângă barăcile muncitoreşti. Pe o potecă din valea Toplicioarei urcăm cam 2,5 km când trecem spre dreapta, pe lângă nişte barăci părăsite. După alte 2 ore, la punctul de afluenţă a unui fir de apă cotim spre stânga, şi urcăm sus prin pădure, până când ajungem în Poiana Toplicioara. De aici ne continuăm drumul spre sud-est şi după 30 de minute ajungem la Poiana Piatra unde găsim o stână şi o casă de vânătoare. Traseul nr. 30 pleacă spre nord, şi duce spre Culmea Alunişului.
Traseul nr. 30. Culmea Alunişului - Creasta Harlagia - Creasta Ţibleş
Şaua Toplicioara (1465 m) - Vf. Băcilă (1389 m) - Culmea Alunişului (1297 m) - Vf. Alunişul Mare (1440 m) - Şaua Vaman (1265 m) - Lupăria (1373 m) - poiana Smida Boului (1320 m) - Vf. Harlagia (1581 m) - Vf. Muncelul (1631 m) - Vf. Ţibleşul Mic(1667 m)
Distanţa de parcurs: 30 km.
Diferenţă de nivel: 1720 m.
Lungimea traseului: dus 10 ore, întors 9 1/2 ore.
Marcaj: linie roşie. Traseu foarte frumos, dar foarte solicitant pe timp de vară. Iarna recomandat numai schiorilor cu experienţă. Din orice punct al traseului putem coborâ în Bilbor. Posibilităţi de cazare: în Poiana Piatra, casa vânătorească Păltiniş, Cabana Vaman, casa vânătorească Huruba, Cabana Muncel.
Începem traseul în şaua Toplicioara, unde urcăm din Bilbor sau pe valea pârâului Voevodeasa şi Toplicioara. Din şa coborâm pe drum de ţară, cu marcaj lipsă pe porţiuni importante. Drumul porneşte în zona izvoarelor pârâului Sec-Neagra în spatele Vf. Măgura Cocora, părăsim poiana Păltiniş spre dreapta. Trecem prin păduri de brazi şi poieni, urcând şi coborând alternativ şi după 2 ore ajungem la Vf. Băcilă (1380 m). Aici, pe poiană trebuie să fim atenţi, ca dintre cele 3 poteci disponibile să alegem pe cea din mijloc, care urmăreşte linia creastei, şi care este marcată - de această dată vizibil - cu linie galbenă. În curând ajungem pe Vf. Bursucăria, de unde prin păduri şi poieni mergând spre nord-est trecem spre dreapta de o stână. Trecem pe sub Vf. Drăgoiasa şi coborâm pe Culmea Alunişului, unde ne întâlnim cu traseul nr. 33., marcat greşit pe această porţiune în loc de linie albastră cu triunghi albastru. Pe acest traseu putem ajunge în satul Drăgoiasa.
De pe Culmea Alunişului urcăm pe Vf. Alunişul Mare, nu înainte ca să escaladăm Alunişul Mic. De pe vârf coborâm spre sud-est pe un drum de ţară până la Vf. Vaman. De aici coborâm iar pe creastă şi observăm spre sud-est un stâlp de orientare. Aici pe traseul nr. 35. putem cobori în Bilborul de Sus. Ne continuăm drumul în şaua Vaman, mai întâi coborâm puţin, apoi urcăm prin pădure spre sud, şi după o oră de mers ajungem în poiana Smida Boului. De aici mergem spre Vf. Harlagia, unde ajungem urcând după o cotitură largă. Traseul continuă similar până la Vf. Muncel (1631 m), diferenţa notabilă este stâna de sub vârf. În curând ajungem pe cumpăna apelor dintre văile Cristişor şi Muncel. De aici mai avem de mers 1,5 km până la Vf. Ţibleşul Mic (1667 m), urmat spre est de Grânţişul Mare şi spre nord de Vf. Budacul (1864 m).
Înapoi la începutul paginii
Trasee turistice din zona Tulgheş
Traseul nr. 20.
Bicazu Ardelean (575) - pârâul Jidan (615) - gura pârâului Bistra (660) - pârâul Bistra (740) - gura pârâului Bistra Mică (810) - Curmătura Pinticului (1090) - pârâul Pintic (670)
Marcaj: linie albastră, de la gura pârâului Bistra Mică triunghi roşu.
Lungimea traseului: 7 ore.
Distanţa de parcurs: 20 km.
Diferenţă de nivel: 515 m, iarna din cauza lungimii traseu foarte dificil.
Pornim din Bicazu Ardelean, de la punctul de afluenţă dintre Bicaz şi pârâul Jidan. Putem ajunge aici luând cursele de autobuz dintre Gheorgheni şi Bicaz. Traseul începe pe DJ 127/A. Trecem pe lângă trei biserici, romano-catolic, ortodox şi adventist. Pe stânga putem vedea clădirile fostei cazarme de grăniceri maghiari. Urcând pe valea Jidanului trecem pe lângă primăria din Bicazu Ardelean, vizavi, pe versantul Mt. Mărului vedem o bisericuţă din lemn. De aici mai avem de mers cam 2,5 km pe drum asfaltat printre casele din Jidan apoi ne continuăm drumul pe un drum nemodernizat. La 20 minute de mers din acest punct ajungem la un stâlp de orientare turistică, care indică direcţia de mers spre cabana Dochia. La 500 m nord-vest de aici se află pe un deal biserica ortodoxă din Telec. Cotim spre dreapta şi cu urcuş lin pe DJ 138 trecem printre casele răzleţe din Bistra. La 3,3 km de bifurcaţie trecem pe lângă un bazin de beton armat în albia Bistrei, este punctul de afluenţă a pârâului Frânturii. Aici este graniţa tradiţională dintre Ardeal şi Moldova. După ce părăsim casele, trecem pe drumul forestier care urcă prin pădure. După puţin timp ajungem la Pârâul lui Stan. La punctul cel mai de jos al poienii se întâlnesc cele două Bistre, Bistra Mare şi Bistra Mică. De aici marcajul linie albastră pe drumul forestier din valea pârâului Bistra Mare urcă în Munţii Ceahlăului la Cabana Dochia, aflată la 4 1/2 ore de mers. Marcajul triunghi roşu deteriorat, abia sesizabil începe pe poteca veche de pe linia fostei graniţe şi după un urcuş de 900 m prin pădure ajunge pe teren deschis. În curând ne întoarcem în pădure şi după un urcuş de 600 m ajungem în apropierea Curmăturii Pinticului. Aici ne întâlnim cu marcajul linie albastră al traseului de creastă din Munţii Hăşmaşului. Pe o porţiune scurtă cele două marcaje merg împreună până la Curmătura Pinticului, aflată între Vf. Chişcer şi Culmea Tablei. De aici marcajul linie albastră continuă spre Cabana Dochia din Munţii Ceahlăului, iar marcajul triunghi roşu continuă spre nord-vest pe malul unui afluent al pârâului Pintic şi coboară într-un sfert de oră lângă pârâul Pintic. În valea care se lărgeşte ajungem imediat la drumul forestier "Valea Pinticului". După 1,5 km ajungem la gura pârâului "Halas" şi de aici avem de mers foarte puţin până la primele case din Pintic. De la şcoala din localitate mai avem 2,3 km de mers până la DN 15 dintre Topliţa şi Lacul de acumulare Bicaz.
Traseul nr. 21.
Bicazu Ardelean (575) - pârâul Jidan (615) - Telec (680) - Toşorog (720) - gura pârâului Stânii (780) - Pasul Balaj (1078)
Marcaj: linie albastră, de la gura pârâului Bistra fără marcaj.
Lungimea traseului: 4 1/2 ore.
Distanţa de parcurs: 13,5 km.
Diferenţă de nivel: 503 m, accesibil tot anul.
Prima parte a traseului, cel marcat este identic cu traseul nr. 20. De la gura pârâului Bistra ne continuăm drumul pe lângă apa Jidanului printre casele din Telec pe DJ 127/A. După jumătate de oră ajungem în cătunul Toşorog. Trecem pe lângă biserica adventistă din localitate şi pe lângă gura celor două văi locuite: Toşorog şi Zenogheni. Localitatea a devenit cunoscută datorită uzinei de îmbuteliere a apei minerale de lângă gura pârâului Borviz şi peştera din apropiere din valea Jgheabul cu Gaura aflată spre dreapta in versantul vestic al muntelui Toşorog, la 20 minute de la ultimele case ale cătunului.
În spatele staţiei de îmbuteliere găsim un izvor de apă minerală, cu care ne putem completa rezervele de apă. Urcăm pe valea Jidanului, şi după 600 m ajungem la crucea de la gura pârâului Stânii. De aici pleacă spre nord un drum forestier prin care putem ajunge la poalele Higheşului. Noi ne continuăm drumul paralel cu apa Jidanului, în valea împădurită mergem până la Hanul lui Radu (La Radu) aflată la gura pârâului Radu. La 1 km de aici, lângă o altă cruce drumul părăseşte valea Jidanului şi continuă pe valea unui afluent al acestuia. Până aici a fost porţiunea practicabilă cu maşina a traseului. Pe drumul care urcă din ce în ce mai abrupt, după o jumătate de oră ajungem la crucea din Pasul Balaj. De aici ne putem continua drumul pe traseul de creastă (traseul nr. 1.) spre Vf. Higheşul sau spre Pasul Pângăraţ, sau să coborâm pe valea pârâului Balaj la Tulgheş (Traseul nr. 22.).
Traseul nr. 22.
Tulgheş (Putna) (698) - Pasul Balaj (1078)
Marcaj: fără marcaj.
Lungimea traseului: 1 1/2 ore.
Distanţa de parcurs: 5 km-
Diferenţă de nivel: 380 m, accesibil tot anul.
Pornim din satul Putna, aflat la 4,5 km de centrul Tulgheşului la punctul de întâlnire a pârâului Putna cu pârâul Balaj. Traseul, pe toată lungimea ei coincide cu DJ 127/A şi începe la un centru de colectare a laptelui. Primi 800 m mergem prin localitate pe valea pârâului Balaj, apoi, după ce ieşim dintre case, drumul se deteriorează treptat şi urcă continuu. Acest drum lega pe vremuri Tulgheşul de Bicazu Ardelean. Valea începe să se îngusteze şi intrăm în pădure. În curând ajungem la crucea din Pasul Balaj (1078 m), unde ne întâmpină haita numeroasă de câini ciobăneşti de la stâna din apropiere. De aici avem trei opţiuni - coborâm spre Toşorog pe drumul de ţară "poreclit" DJ 127/A (Traseul nr. 21.), sau pe traseul de creastă marcat cu linie albastră la stânga spre Curmătura Pinticului sau spre dreapta spre Pasul Pângăraţ. (Traseul nr. 1.)
Traseul nr. 23.
Hagota (795 m) - păşunea din Subcetate (1250 m) - şaua Piatra Vitoş (1415 m) - Vf. Piatra Vitoş (1609 m)
Marcaj: linie albastră, din şaua Piatra Vitoş punct albastru dublu.
Lungimea traseului: 4 ore.
Distanţa de parcurs: 7,5 km.
Diferenţă de nivel: 814 m, iarna greu accesibil.
Pornim din centrul Hagotei, aflat pe linia autobuzelor dintre Odorheiu Secuiesc - Gheorgheni - Ditrău - Tulgheş - Borsec (care mai nou circulă numai la sfârşit de săptămână), la piatra kilometrică nr. 20. a DJ 127. mergând spre sud pe valea pârâului Putna Întunecoasă ajungem în curând la o bifurcaţie: mergem spre stânga pe străduţa îngustă dintre gardurile gospodăriilor. Nici urmă de marcaje turistice, din păcate. Înaintăm cam 550 m până la capătul străzii, apoi o luăm spre sud-est. De aici urcăm abrupt şi intrăm în pădure. Drumul de ţară la început merge paralel cu pârâul Filer, apoi urcă pe creasta dintre pâraiele Figheşul şi Filer. Orientarea este îngreunată de numeroasele ramificaţii de drum spre dreapta şi spre stânga. Ajungem în curând pe fâneaţa numită "locul lui Lackó Gyula", apoi drumul care urcă abrupt pe versant coteşte spre est şi intră în pădure. După un urcuş de 700 m ajungem pe păşunea din Subcetate. Drumul prin păşune este de 1,5 km. După ce ieşim din poiană şi depăşim porţiunea plină de stânci de lângă aceasta, mergem din nou spre sud-est, intrăm în pădure şi ajungem pe versantul sudic al Pietrei Vitoş. După 2 km ajungem în şaua Pietrei Vitoş, unde întâlnim marcajul punct albastru dublu care urcă pe un traseu de 700 m pe vârful de 1609 m. Piatra Vitoş este un punct de belvedere deosebit şi o zonă plină de plante şi animale ocrotite, cu puţin noroc putem să întâlnim chiar şi capre de munte.
Traseul nr. 24.
Hagota (795 m) - valea Putna Întunecoasă - gura pârâului Figheşul (828 m) - gura pârâului Deşelatului (924 m) - drumul Lapoşului - Şaua Deşelatului (1375 m)
Marcaj: cruce galbenă.
Lungimea traseului: 4 1/2 ore.
Distanţa de parcurs: 13,5 km.
Diferenţă de nivel: 580 m, accesibil tot anul.
Deoarece traseul urmăreşte drumul judeţean, cu toate că marcajele sunt şterse sau chiar lipsesc, pericolul pierderii traseului este inexistent. Pe timp uscat este practicabil şi cu maşina, cu bicicleta din primăvară până-n toamnă. După ce intrăm între case, pe creasta dintre Putna Întunecoasă şi Putna Noroioasă urcăm până la clopotniţa din lemn. Trecem pe lângă cimitirul localităţii, apoi ajungem la o intersecţie. Una dintre drumuri urcă creasta abruptă dintre Tisaşul şi Putna Noroioasă, numită "Hágó" (de aici provine şi denumirea localităţii - Hágótő - piciorul, sau poalele urcuşului). Celălalt drum de ţară ocoleşte cimitirul şi trece prin pădure spre sud, paralel cu DJ 125. Noi vom urma acest drum, care, după 750 m de la colţul cimitirului coboară la gura pârâului Tisaş la DJ 125. Aici este o casă de vânători, vizavi, pe cealaltă parte a drumului o vilă particulară nouă. De aici mai avem de mers 550 m până la gura pârâului Figheşul. Cei care nu vor să urce ghidaţi de linia albastră de-a lungul traseului nr. 23. la Piatra Vitoş, în valea pârâului Figheşul au o variantă mai simplă: se poate urca 2,1 km pe drumul forestier al Figheşului la gura pârâului Figheşul Mic, şi de acolo, pe creasta dintre cele două pâraie se poate urca la Vf. Figheşul. De aici n-avem altceva de a face, decât să urmăm traseul nr. 1. până la Piatra Vitoş. De la gura pârâului Figheşul drumul trece prin păduri de brazi, spre dreapta creasta Tisaşului, spre stânga creasta Balmoului îngrădesc valea pârâului Putna Întunecoasă. Punctul de interes care urmează este gura pârâului Deşelatului, care se află la 3,7 km de la gura Figheşului. În valea acestuia de asemenea urcă un drum forestier. De aici primul punct de reper este căminul muncitoresc la o oră de mers, în prima curbă ascuţită a drumului care urcă din acest punct la drumul Lapoşului, şi după 3 km ajungem la intersecţia traseelor turistice din Şaua Deşelatului. De aici putem urma traseele nr. 1. Şi 30 sau putem cobori pe traseul paralel cu pârâul Gherpatacul Mare în valea Belchiei.